Gastile de cartier - revolta prin betie, furturi si graffiti

Conform unor statistici ale Centrului de Tineret al Bibliotecii Metropolitane din Capitala exista aproximativ 17.000 de tineri bucuresteni, intre 14 si 20 de ani, membri ai unor grupuri de cartier,

Conform unor statistici ale Centrului de Tineret al Bibliotecii Metropolitane din Capitala exista aproximativ 17.000 de tineri bucuresteni, intre 14 si 20 de ani, membri ai unor grupuri de cartier, mai agresive sau mai putin agresive. Aceleasi cercetari arata ca zonele cele mai "populate" de astfel de gasti sunt Berceni, Salajan, Rahova, Crangasi, Militari si Drumul Taberei. Asa a aparut initiativa realizarii unui proiect care sa implice grupurile de adolescenti din cartiere in diverse activitati socio-culturale. Proiectul cu pricina poarta numele "Kartier 2005", incearca ocuparea timpului liber al tinerilor bucuresteni cu o sumedenie de programe si manifestari care sa le consume energia in mod pozitiv. "In prima etapa a proiectului, ce se va desfasura in perioada aprilie-octombrie 2005, ne adresam "baietilor" hip-hop care reprezinta categoria cea mai numeroasa a grupurilor de cartier. Mai in gluma, mai in serios, incercam sa implicam aceste asa-numite gasti in diverse activitati, sa nu mai stea frustrate dupa blocuri", ne-a precizat Alexandru Horia, coordonatorul general al proiectului.

"Vandalizam cladirile institutiilor, ca sa-i injuram pe guvernanti"
Doi elevi de liceu, Noir si Maka, s-au gandit ca singura solutie de a-i injura pe guvernanti si de a-si exprima opiniile legate de "sistemul corupt" este sa-si faca o trupa de hip-hop, iar atunci cand versurile lor nu au efect, sa se ocupe de graffiti. "Vandalizam cladirile institutiilor unde stau nenorocitii care ne deranjeaza, asta e mesajul pe care vrem sa il transmitem. Tuburile de graffiti costa scump, dar producem bani, nu ne plangem", a declarat Noir. Intrebat daca parintii le dau bani pentru astfel de actiuni, "baietasii" au raspuns: "Da' de unde... Furam, vedem noi. Se face rost de bani, oricum ar fi. Cand ne intalnim in cartier, fumam, bem, iar apoi mergem undeva sa compunem versuri", a mai spus Noir. Un alt tanar de 18 ani, Kata, asculta hip-hop de la 9 ani. "Degeaba este scris pe casetele audio "interzis minorilor", pentru ca se stie ca tot ce e interzis, tenteaza. Muzica pe care o cant eu contine un mesaj social si este impotriva actualilor guvernanti. "Modul conducatorilor de a gandi este ateu / Ar trebui sa avem drepturi egale, insa-l jigniti pe Dumnezeu", sunt doua dintre versurile lui Kata. "Daca ar fi sa propun eu niste legi in Parlament, as legaliza graffiti-ul si as micsora impozitele", spune Kata. Radu de la "Obsed" crede ca muzica hip-hop este cea mai potrivita pentru tineri, deoarece pe parcursul unei piese poti folosi cele mai multe cuvinte. "In general, tinerii care fac parte din asa-zisele gasti de cartier nu sunt certati cu legea, dar exista si specimene care se drogheaza, fura si provoaca tot felul de scandaluri. Din nefericire, suntem cu totii etichetati ca fiind vagabonzi", ne-a declarat Claudiu T., un "smecher" din cartierul Pantelimon. "Pentru Basescu am si eu doua vorbe: "Sper sa iti vina de hac/Jurnalistii din Irak"", a fredonat Claudiu. Din proiectul "Kartier 2005" mai fac parte trupele Klan Kappa, Derbedeii, Hot Ice, Boom Style si altii. Arssura (27 de ani), veteranul proiectului Kartier 2005, spune ca muzica hip-hop nu este doar muzica, ci un stil de viata. Totul, incepand de la vestimentatie pana la atitudine, face parte din cultura hip-hop. Sambata, in Parcul IOR, prefectul Municipiului Bucuresti, Mioara Mantale, a invatat sa dea din cap in hip-hop la spectacolul unde rapper-ii cartierelor s-au dat in stamba. Alexandru Horia, coordonatorul proiectului, a fost si el in mijlocul tinerilor la concertul organizat in IOR. "Prefectura va sprijini grupurile de cartier care vor sa se manifeste in muzica, dans si graffiti si va organiza concerte in diferite locuri ale Bucurestiului. Fenomenul gastilor de cartier nu poate fi ignorat, chiar daca, pana acum, administratia locala a incercat sa ignore aceasta problema", a declarat Mioara Mantale.

Cei de la BUG Mafia ies cu fanii la sprit
"In relatia noastra cu fanii, nu exista noi si ei! Suntem noi, cu totii, suntem aceiasi gasca. Fanii sunt prietenii nostri, iesim la un sprit impreuna", spun cei de la BUG Mafia. Ei nu se considera si nici nu isi doresc sa fie niste idoli intangibili pentru fani, ci doar niste amici ceva mai talentati intr-ale muzicii. Jean Lorin Sterian, scriitor si lider al formatiei "Grupul Sanitar", a explicat fenomenul hip-hop: " Adesea, versurile cantecelor sunt socante, dar ele sunt sincere, pentru ca vin dintr-o revolta a acestor baieti, care, astfel, se exprima pe ei insisi foarte bine. Intotdeauna versurile si muzica sunt scrise de ei, nu au alt compozitor sau alt textier. Cred ca baietii acestia sunt o voce de care societatea avea nevoie..." Pe de alta parte, Dragos, unul dintre membrii trupei BUG Mafia, afirma: "Noi facem muzica pentru toata lumea, nu doar pentru gastile de cartier. Si avem succes, ca dovada ca vindem cam 100.000 de exemplare la fiecare album. Cel mai putin am vandut in jur de 70.000 la unul dintre albumele noastre". Dragos si colegii lui de "Mafie" sunt multumiti sa constate ca, la fiecare concert, au si spectatori a caror varsta bate spre 40 de ani, ca exista un procent destul de mare de fani atipici, usor de depistat in public, datorita vestimentatiei lor pe stil clasic, fara pantaloni si tricouri lalai. "Dar ce ma bucura este ca uneori chiar si spectatorii, care nu sunt mari fani ai muzicii noastre, pana la final se integreaza perfect in atmosfera. E drept ca nu avem copii sub 14 ani la spectacole, pentru ca limbajul nostru e, dupa cum se stie, foarte "colorat", spune Dragos, care este convins ca pustii le asculta muzica acasa, la adapost de amenzi usturatoare... "La orice show mai exista unii care vin ametiti, nu doar la noi. Dar fanii nostri se comporta ok chiar si atunci... Asta pentru ca la noi, la spectacole, atmosfera este ca la o petrecere intre prieteni", a mai adaugat Dragos.

Spatiul mic dintre blocuri duce la agresivitate
Spune antropologul Sorin Stoica
"Vreau sa mentionez, in primul rand, ideea relatiilor tribale care se stabilesc in cadrul unui grup de cartier. Ca si intr-un trib sau, mai apropiat de noi, ca si intr-un sat, oamenii nu prea mai ies din spatiul pe care il cunosc, se stabileste un soi de legatura de sange intre membrii grupului, o legatura stransa cu pamantul comun. Si de-aici, se naste un fel de agresivitate pentru cei care vin din afara", ne-a precizat antropologul si prozatorul Sorin Stoica, intrebat fiind de sansele de reusita ale acestei incercari de resocializare a tinerilor- membri de gasti. Potrivit aceleiasi surse, acestor tineri li se poate aplica fara probleme teoria lui Konrad Lorentz cu privire la agresivitatea animalelor si anume: "cu cat le diminuezi spatiul, cu atat animalele devin mai agresive". Dar ceea ce trebuie retinut cu privire la acest fenomen de amploare care se extinde pe zi ce trece este faptul ca, de regula, "membrii acestor gasti de cartier sunt copii ai celor ce-au venit de la tara, copii care devin, in scurta vreme, parinti ai propriilor parinti. Si asta pentru ca se integreaza in noul mediu mult mai usor, incep sa-l cunoasca si sa-l stapaneasca mult mai repede". Studii recente au dovedit ca doar in 10% din cazuri, parintii devin modele pentru copiii lor. "In cazul baietasilor de cartier, procentul este cu mult mai mic", ne-a marturisit, de asemenea, Sorin Stoica. Antropologul nu se arata prea convins de eficienta acestor "terapii ocupationale" pe care le presupune proiectul "Kartier 2005". El se gandeste mai degraba la schimbari drastice: "dupa mine, aceste cartiere ar trebui, in timp, demolate. Arhitectural, e nevoie de schimbari majore, pentru ca arhitectura determina si ea mentalitatea unui individ. Si cunoasteti foarte bine ratiunile comuniste ce au dus la construirea acestor cartiere: pe de-o parte, nevoia de a asigura locuinte celor care veneau de la tara si, pe alta parte, nevoia de a-i introduce pe acesti oameni intr-un spatiu usor de controlat si de manipulat, prin autosupraveghere". Locuitorii acestor cartiere au capatat, in timp, "constiinta ca sunt un alt tip uman, ei nu au nostalgia unei vieti normale, nu au decat tipul acesta de experienta. Asa ca, atunci cand ies din cartier, au senzatia ca au iesit din padure, din spatiul familiar pe care-l stapanesc". De ce anume e adeptul schimbarilor in profunzime si nu crede foarte mult in aceste incercari de resocializare, ne spune tot el folosindu-se de o comparatie sugestiva: "Gandeste-te ca o masina se afla in pana de benzina. Si tu, in loc sa-i pui benzina, ii mai stergi geamurile, mai inlocuiesti o roata... Dar pana cand n-o sa torni benzina in rezervor, problema n-o sa fie solutionata si masina aia n-o sa mearga..."