Depresia post-sărbători, explicată de psihologul Keren Rosner

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Se crede că luna ianuarie este cea mai deprimantă, iar cauzele principale sunt revenirea la serviciu după perioada sărbătorilor şi cheltuielile de final de an. Psihologul Keren Rosner explică fenomenul şi adaugă câteva sfaturi despre cum am putea face readaptarea mai uşoară.

După perioada de sărbatori, reuşite sau nu, vesele sau mai puţin, viaţa se reîntoarce la rutina ei. Starea cu care revenim la deprinderile zilnice este însoţită de lentoare, iritabilitate şi stres.

De la programul lejer, stabilit după bunul plac al sărbătorilor, majoritatea oamenilor se întoarce la programul rigid al serviciului. Desigur, organismul resimte la nivel fizic şi psihic această schimbare, iar disconfortul este mai accentuat dacă perioada nu a fost suficientă să ne relaxăm şi să ne odihnim, dacă am neglijat somnul sau programul a fost cu distracţii în exces.

Psihologul Keren Rosner explică transformările emoţionale:

Zilele libere trec repede şi din tot ce ne-am propus, de obicei, o mică parte a fost realizată, motiv de frustrare, enervare, nemulţumire. Banii se topesc cumpărând cadouri, dulciuri, haine festive, petreceri, excursii, iar la sfarşit suntem uimiţi că am cheltuit prea mult, ne supărăm pe noi acuzându-ne de risipă.

Dacă locul de muncă este unul încărcat de sarcini, ne aşteaptă proiecte noi, avem o relaţie dificilă cu şeful sau ceea ce facem nu mai este provocator pentru noi şi nu ne mai aduce satisfacţie, întoarcerea la serviciu devine o povară care ne încarcă cu greutatea de a ne mobiliza şi regretul că nu putem schimba realitatea.

În esenţă este vorba de neputinţa de a-ţi scrie destinul dupa bunul plac. Această disciplină socială şi profesională se simte dureros în momentele când nu vrei să faci ceea ce se impune, când ai vrea ca sărbătorile să fie prelungite, însă programul de serviciu îţi limitează opţiunea. Câştigul banilor pentru trai vine tocmai din locul unde nu ai vrea să te întorci, iată paradoxul care te bulversează. Începi să fii tulburat, te îndoieşti de alegerile tale, de dorinţele tale, de planurile de viitor. Devii apatic, anxios, fără chef. Regretele şi vinovăţia apar şi ele odată cu scadenţa cheltuielilor legate de sărbatori. Gândurile balansează între a te certa că ai fost risipitor şi nevoia de a fi tolerant cu tine.Te simţi copleşit. Toate aceste trăiri şi gânduri seamană cu simptomele depresiei, nu te vezi ieşind din acest stufăriş al nemulţumirilor, însă ele sunt trecătoare.

Ce este de făcut, în opinia specialistului:

Vestea bună este că aceste stări, chiar dacă sunt tulburătoare, sunt pasagere, există un interval de readaptare după care cadenţa zilnică preia ritmul cotidian. Dovada este că în fiecare an trecem prin acelaşi set de trăiri şi comportamente fără să lase urme atât de grave încât să devină patologice, nici măcar nu le mai dăm importanţă după ce trec. Creierul are nevoie de timp şi energie pentru a se adapta la situaţii noi, la fel cum organismul are nevoie de timp pentru a se acomoda în situaţii noi. Dacă ştim acest lucru, am putea preveni stresul de revenire la perioada obişnuită, acordând mai mult timp odihnei şi planurilor pozitive, un program lejer şi plăcut, cheltuieli cu măsură pentru sărbători şi evitarea exceselor de mâncare, băutură. O carte interesantă, un spectacol bun sau o preocupare nouă sunt „leacuri“ sigure pentru tranziţia dintre sărbători şi restul anului.

Stil de viață

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite