De ce sportul îți face copilul mai deștept. Psiholog: „Pentru mulți copii, mișcarea restabilește o relație sănătoasă cu propriul corp”

Un nou studiu publicat în revista Pediatrics arată că programele de activitate fizică bine structurate îi ajută pe copii și adolescenți să devină mai inteligenți, nu doar mai sănătoși. Cercetarea s-a bazat pe rezultatele a 14 experimente clinice desfășurate pe 3.203 copii și adolescenți și arată o creștere medie de 4 puncte la testele IQ în rândul participanților.

Sursă foto: Pixabay

Efectele mișcării asupra atenției, memoriei și controlului emoțional sunt cunoscute, dar legătura cu inteligența generală a fost mult timp neclară. Noul studiu vine cu una dintre cele mai solide dovezi de până acum.

„Explorând potențialul exercițiilor ca instrument de creștere a inteligenței, am vrut să arătăm o strategie practică și accesibilă pentru sprijinirea dezvoltării copiilor”, a declarat autorul principal al cercetării „Exercise Interventions and Intelligence in Children and Adolescents: A Meta-Analysis”, Javier S. Morales, de la Universitatea din Almería.

Cercetătorii au pus cap la cap mai multe studii în care copiii au participat la programe de mișcare: sport organizat, jocuri active sau antrenamente adaptate vârstei. Apoi au comparat performanțele cognitive înainte și după aceste programe.

Rezultatul? Cele mai clare îmbunătățiri apar la inteligența generală și la inteligența fluidă. Copiii cu un IQ inițial mai scăzut au avut, surprinzător, câștiguri cel puțin la fel de mari.

„Exercițiile fizice îmbunătățesc IQ-ul copiilor și adolescenților cu o medie de 4 puncte, un rezultat comparabil cu un an suplimentar de educație”, a declarat Morales pentru PsyPost.

Studiul arată că beneficiile apar indiferent de vârsta copiilor sau de durata programelor, fie că vorbim de câteva săptămâni sau câteva luni de antrenement. De altfel, cercetătorii au observat efecte pozitive atât la copiii cu dezvoltare normală, cât și la cei cu diferite vulnerabilități.

„A fost surprinzătoare consistența beneficiilor. Copiii din toate grupele de vârstă au avut progrese”, a spus Morales.

„Descoperirile noastre subliniază importanța de a pune mișcarea în centrul vieții copiilor și adolescenților, nu doar pentru sănătatea fizică, ci și pentru dezvoltarea cognitivă și emoțională”, a adăugat Morales.

 „Pentru mulți copii, mișcarea restabilește o relație sănătoasă cu propriul corp”

„Când un copil se mișcă regulat, nu se schimbă doar tonusul lui fizic. Se schimbă arhitectura interioară prin care gestionează atenția, emoțiile și stresul. Practic, sportul îi oferă un cadru sigur în care își exersează autoreglarea, iar autoreglarea poate potența inteligența”, declară pentru „Adevărul” declară Andra Marina Ionescu, psiholog clinician, pentru „Adevărul”.

În opinia sa, efectele sunt vizibile chiar și la copiii care prezintă anxietate, agitație, impulsivitate sau dificultăți de concentrare. „Când părinții introduc în rutina copiilor 30–40 de minute de mișcare, câteva zile pe săptămână, apare o „liniștire”, dar care, în psihologie, e un mix între reducerea tensiunii interne și creșterea capacității de a rămâne prezent. Copilul devine mai atent la propriul corp, își simte respirația, își organizează energia altfel. Toate acestea ajută pentru a înțelege, a învăța, a rezolva probleme”, explică ea.

„Pentru noi, în lucrul cu copiii, sportul nu e o anexă: e implicit o intervenție de neuroplasticitate. Când copilul repetă mișcări, își coordonează pașii, își ajustează corpul, creierul consolidează noi conexiuni. Sporturile care implică strategie, ritm și coordonare (dans, arte marțiale, sporturi de echipă) sunt literalmente antrenamente pentru cortexul prefrontal, zona responsabilă de atenție, planificare și rezolvarea problemelor”, continuă Andra Marina Ionescu.

Dar mai e ceva important. „Pentru mulți copii, mișcarea restabilește o relație sănătoasă cu propriul corp. Copiii anxioși își reglează adrenalina mai repede. Copiii care au probleme de încredere în sine încep să se vadă competenți într-un spațiu sigur. Cei retrași intră în contact cu colegi într-un mod natural, fără presiunea conversațiilor. Toate acestea construiesc o bază emoțională solidă, care apoi se reflectă în performanțe academice”, adaugă psihologul.

Conform spuselor sale, lipsa sportului crește riscul de anxietate, de dificultăți de adaptare, de probleme de atenție și chiar de imagine corporală distorsionată. Corpul devine cel mai nesigur loc, când ar trebui să fie primul refugiu. „Idealul nu este performanța, ci regularitatea. Mișcarea repetată îi dă copilului ritm, structură și acces la propria energie într-un mod organizat. Asta îi schimbă modul de a învăța și, mai ales, modul de a se raporta la el însuși”, conchide Andra Marina Ionescu.