VIDEO Un concert dedicat Mariei Tănase, susţinut de Nicolae Voiculeţ

Naistul Nicolae Voiculeţ FOTO agentiadepresamondena.com

Joi, de la ora 20.00, la Sala Epika de la Cinema Digiplex din Bucureşti, naistul Nicolae Voiculeţ va susţine concertul „Sunet pentru suflet“, un spectacol care face parte din din proiectul cultural „Maria Tănase 100“, iniţiat de artist în acest an.

Pe 25 septembrie se împlinesc 100 de ani de la naşterea artistei Maria Tănase, Repertoriu concertul „Sunet pentru suflet“ va include diferite genuri muzicale precum - folclorul, muzica sacră şi jazz-ul. Nicolae Voiculeţ va interpreta melodii din repertoriul Mariei Tănase, fiind acompaniat de orchestra sa. Muzicianul va cânta în duet cu celebra artistă melodia „Dodă, dodă“ şi va susţine recitaluri alături de invitaţii săi speciali Raul Kusak Quartet Featuring Luiza Zan, Nicole Cherry şi Mirel Manea (trompetă).

Bitelete sunt disponibile spre vânzare la casele de bilete ale cinematografului şi pe www.grandcinemadigiplex.ro, preţul unui bilet fiind 100 de lei.

Spiritul „Maria Tănase“ într-o serie de concerte

Proiectul „Maria Tănase 100“, iniţiat de Nicolae Voiculeţ, readuce în atenţia publicului personalitatea şi muzica Mariei Tănase. Artistul şi-a propus să reînvie spiritul Mariei Tănase prin interpretarea celor mai cunoscute creaţii muzicale ale cântăreţei. Repertoriul cuprinde cântece orchestrate pentru nai şi taraf, având ca inspiraţie proiectul scenariu-recital scris de însăşi Maria Tănase în anul 1959 şi care nu s-a putut realiza până în prezent. Concertele omagiale se desfăşoară pe tot parcursul acestui an, atât în ţară, cât şi în străinătate, în locuri în care Maria Tănase a concertat în perioada 1937-1940, precum New York, Paris şi Istanbul.

În spiritul tradiţiei iniţiate de artistă, care participa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial la evenimente caritabile, muzicianul Nicolae Voiculeţ va susţine şi o serie de concerte de binefacere. Primul concert caritabil a avut loc pe data de 3 iunie, la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Braşov, urmat de un recital susţinut de artist la spitalul Fundeni din Bucureşti, unde s-a stins din viaţă cunoscuta interpretă de muzică populară.

Totodată, în semn de omagiu pentru contribuţia avută la pomovarea folclorului românesc, iniţiatorii proiectului şi-au propus să îndeplinească ultimele dorinţe din testamentul marii artiste: construirea unei fântâni, în Bucureşti, în cartierul Cărămidarilor (Parcul Tineretului), locul naşterii solistei, şi realizarea unui produs discografic care să cuprindă cele mai variate genuri de cântece populare româneşti.

De asemenea, patrimoniul filatelic al României va păstra vie memoria artistei Maria Tănase, prin lansarea pe 25 septembrie, a emisiunii filatelice „Maria Tanase 100“, promovând astfel creaţia şi spiritul umanitar al acestei personalităţi în lumea întreagă.

Voiculeţ, un reprezentant al României peste hotare

Nicolae Voiculeţ este artistul român care, de peste 20 de ani, reprezintă şi promovează România în întreaga lume, evidenţiind puterea sunetului şi a autenticităţii româneşti, prin nai. Interpret, dirijor şi compozitor, Nicolae Voiculeţ şi-a dezvoltat un stil propriu, repertoriul său incluzând diferite genuri muzicale, începând cu folclor, muzică clasică, muzică sacră, jazz, new age, muzică contemporană şi muzică pop.

Artistul a concertat în faţa a peste 65 de lideri de state şi a cucerit prin sunet multe alte personalităţi ale lumii, din partea cărora a primit numeroase distincţii şi invitaţii. A cântat pentru cuplul princiar al Japoniei, prinţesa Kiko şi prinţul Akishino, a concertat în Basilica di Santa Maria Sopra Minerva (Roma), în memoria Maicii Theresa din Calcutta, şi a fost invitat să concerteze în cadrul festivităţii de încheiere a Olimpiadei din Beijing. A colaborat cu numeroşi artişti şi a susţinut concerte în toată lumea, la Viena, Praga, Paris, Londra, Berlin, Roma, Madrid, în Statele Unite ale Americii, America de Sud, China, Singapore, Thailanda, Japonia şi în lumea arabă. Nicolae Voiculeţ a  fost decorat de preşedintele României cu „Meritul cultural“ al României, în grad de Cavaler. Artistul este un iniţiator al campaniilor de binefacere atât din ţară, cât şi din străinatate.

„Pasărea măiastră“ a lui Nicolae Iorga

Maria Tănase s-a născut la Bucureşti, pe 25 septembrie 1913. Şi-a făcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kiriţescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu şi Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-şi formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Muşatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său. Cariera sa propriu-zisă a început în anul 1938, când a prezentat un program de piese folclorice într-o emisiune radiofonică.

Marele istoric Nicolae Iorga a invitat-o să cânte la închiderea cursurilor de vară de la Vălenii de Munte, în septembrie 1938. Acesta a numit-o „pasărea măiastră“. În urma unei audienţe la Hanul Ancuţei, din al cărei juriu făceau parte nume celebre ca Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, arhitectul George Cantacuzino, Maria Tănase, acompaniată de maestrul Grigoraş Dinicu, a fost aleasă în unanimitate să reprezinte cântecul popular românesc pe continentul american, la Expoziţia Internaţională de la New York (1939). Astfel, a cântat în faţa preşedintelui american H. Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi şi George Enescu.

În octombrie 1940, cu ocazia unui turneu în Turcia, a fost desemnată cetăţean de onoare al acestei ţări. În perioada războiului, alături de nume celebre ca George Vraca, dirijorul Ionel Perlea, a participat la spectacole pentru răniţi, în spitale. În decembrie 1943, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, a fost invitată să cânte în faţa suveranilor Mihai I şi Regina mamă, Elena, a mareşalului Ion Antonescu şi a membrilor Guvernului român.

Între 1953 şi 1961 a înregistrat nu mai puţin de 24 de albume, din care patru în limba franceză. A încetat din viaţă la Bucureşti, pe 22 iunie 1963, la numai 50 de ani, fiind condusă pe ultimul drum de mii de oameni.