Tablouri care te pun pe gânduri

Expoziţia-eveniment “Circus Is Coming to Town” a pictorului Matei Şerban Sandu, organizată de Asociaţia Culturală “Societatea de Măine” şi de Galeria ArtXpert, poate fi vizitată la Biblioteca Naţională a României (Splaiul Unirii, nr 22) până la data de 10 ianuarie 2014.

Întâlnirea cu pictura lui Matei Şerban Sandu este în măsură să te răscolească de fiecare dată, pentru că tablourile lui, pe lângă virtuţile plastice pe care le au, spun poveşti profunde despre noi înşine. În plus, pictorul combină în lucrările sale gravitatea cu ironia şi astfel rezultă, în urma potenţării reciproce a celor două, un amestec exploziv.

Cu expoziţia “Circus  Is Coming to Town”, pictorul pune o oglindă în faţa lumii în care am ajuns să trăim. Iar ceea ce se vede e un spectacol destul de trist.

Circul care vine în oraş se întâlneşte cu celălalt circ, pe care-l vedem în viaţa de zi cu zi. Contorsionista, piticul clovn sau trapezista vin în lumea noastră plictisită şi oarbă faţă de aproapele sau faţă de semnele divinităţii. Circul îşi trimite el însuşi mesagerii – flyere sau afişe –, dar acestea nu sunt luate în seamă de curvele preocupate să-şi tragă chiloţii după o noapte de muncă sau de cei care circulă cu metroul, aliniaţi pe bancă, dar absenţi, cufundaţi în lectura ziarului, în admiraţia de sine sau în butonarea telefonului. În lumea noastră, însăşi Cina cea de taină a devenit o simplă chermeză, unde toţi sunt dezabuzaţi, plictisiţi şi nimeni nu bagă în seamă crinul sau însuşi Graalul. Crinii nu mai binevestesc, ci au fost strânşi în buchete acoperite cu celofan, iar cununa de spini a fost transformată într-o banală legătură de usturoi.

Matei Şerban Sandu pare că decupează cadre întâmplătoare din lumea noastră, căci personajele sunt tăiate aparent arbitrar şi ies din tablou. Prin asta spune desigur că, orice decupaj ai face, rezultatul ar fi acelaşi: un univers autist, decadent şi mai ales decăzut.

În lumea noastră vine circul, pentru a binevesti o altfel de lume. Desigur, şi circul e fanat, dar încă mai poartă în el mesaje esenţiale. Piticul clovn de lângă femeia uriaşă pare un băiat oficiant, iar femeia-ţintă e răstignită cu capul în jos, ca altădată sfântul Petru. ”Cel mai puternic om din lume” căzut pe gânduri nu mai seamănă de mult cu Gânditorul lui Rodin, dar are ceva care-l salvează: e cocoşat, cu guşă şi cheliuţă, dar îi poţi vedea şi aripile de înger. Ale lui sau ale decorului – dar asta contează mai puţin.

Matei Şerban Sandu ne arată, în tablourile sale, ce lucruri esenţiale lăsăm să treacă pe lângă noi, din nebăgare de seamă. E un demers care merită cu prisosinţă să fie băgat în seamă.

Matei Şerban Sandu şi dipticul său intitulat "Constantinopole"