Prinţul Ion Ghica, prieten cu Alecsandri

0
0
Ion Ghica a fost de trei ori prim-ministru al Principatelor Unite
Ion Ghica

Via┼úa autorului este cea mai bun─â introducere ├«n specificul rom├ónesc al veacului romantic. Scriitorul Ion Ghica a tr─âit ├«ntre 1816 ┼či 1897, fiind un martor privilegiat al secolului XIX rom├ónesc.

Aristocrat, revolu┼úionar la 1848, guvernator (bey) al insulei Samos, om politic (de trei ori prim-ministru), diplomat, economist de marc─â, director al Teatrului Na┼úional, Ion Ghica ├«┼či d─â valoarea ca scriitor spre sf├ór┼čitul vie┼úii, prin ÔÇ×Scrisorile c─âtre V. Alecsandri" (redactate ├«n mare parte la Londra), o cronic─â f─âr─â egal a secolului pe care l-a tr─âit.

Citi┼úi ┼či:

Hasdeu, inegal, dar f─âr─â egal

Personalitatea ┼či opera ÔÇ×prin┼úului Ghica" sunt chintesen┼úiale pentru secolul XIX rom├ónesc, epoc─â istoric─â fascinant─â, care reverbereaz─â ┼či ├«n opere literare ale scriitorilor postbelici, precum Mircea C─ârt─ârescu, Dana Dumitriu, Eugen Uricaru, Maria Luiza Cristescu sau ┼×tefan Agopian.

Un secol cu Ion Ghica

Ion Ghica s-a n─âscut la 12 august 1816, la Bucure┼čti, ca fiu al lui Dimitrie (Tache) Ghica ┼či al Mariei, n─âscut─â C├ómpineanu. Copilul este botezat de mitropolitul Dionisie Lupu, av├ónd ca na┼č pe Grigore Ghica - viitorul domnitor de la 1822, unchiul tat─âlui s─âu. Impun─âtoarea cas─â boiereasc─â a p─ârin┼úilor era situat─â pe Podul Cali┼úii (azi Calea Rahovei), l├óng─â Podul Beilicului.

Spi┼úa familiei Ghica urca p├ón─â ├«n secolul al XVI-lea ┼či ├«nsuma, pe l├óng─â mari sp─âtari, hatmani ┼či bani, nou─â domnitori, la tronul Moldovei sau al Munteniei. Familiile Ghica ┼či C├ómpineanu se ├«nrudeau cu V─âc─âre┼čtii, Dude┼čtii, Otetele┼čanii, C├ónde┼čtii, Filipe┼čtii ┼či Cantemire┼čtii din Moldova.

├Än 1824, pe c├ónd tat─âl s─âu se afla ispravnic la Foc┼čani, copilul asist─â la ÔÇ×punerea ├«n fiare" a clucerului Alecu Gheorghescu, scen─â pe care o va evoca ├«n prima dintre ÔÇ×Scrisorile c─âtre V. Alecsandri". La ├«nceput ├«nva┼ú─â carte greceasc─â cu dasc─âli pe care-i va evoca ├«n ÔÇ×Scrisori", iar de la Ion Heliade R─âdulescu ia lec┼úii de gramatic─â rom├óneasc─â. ├Äntre 1830 ┼či 1834 urmeaz─â cursurile profesorului de francez─â J.A. Vaillant de la colegiul ÔÇ×Sf. Sava", ├«mprietenindu-se cu Grigore Alexandrescu ┼či N. B─âlcescu, pe care-l va evoca ├«ntr-o celebr─â scrisoare.

├Än 1835 pleac─â - precum to┼úi tinerii rom├óni de familie bun─â ai epocii - la Paris, ÔÇ×la studii ├«nalte". Teodor Diamant (ini┼úiatorul, ulterior, al ÔÇ×falansterului de la Sc─âeni", comunitate socialist-utopic─â, un fel de colectivitate hippie avant la lettre), cu care se ├«mprietenise ├«nc─â din 1828, ├«i d─âduse o scrisoare c─âtre Charles Fourier, celebrul socialist utopic francez. ├Änt├ómplarea ├«i aduce ├«n cale grupul de tineri moldoveni afla┼úi la studii la Paris, printre care Alexandru Ioan Cuza ┼či Vasile Alecsandri. ├Äntre Ghica ┼či acesta din urm─â se leag─â acum o prietenie de o via┼ú─â.

Beyul de Samos

La Paris, Ion Ghica este preocupat ├«n primul r├ónd de a face cunoscute ┼ó─ârile Rom├óne ├«n Apus ┼či, treptat, al─âturi de ceilal┼úi tineri, se implic─â din ce ├«n ce mai mult ├«n mi┼čcarea revolu┼úionar─â - extrem de la mod─â ┼či influent─â ├«n cercurile pariziene. ├Än 1843, tinerii ├«ntemeiaz─â la Bucure┼čti societatea conspirativ─â ÔÇ×Fr─â┼úia", propun├óndu-┼či s─â lupte pentru r─âsturnarea ÔÇ×odioasei dictaturi" a lui Gheorghe Bibescu, urcat pe tron ├«n 1844.

├Än ianuarie 1847, t├ón─ârul Ghica se c─âs─âtore┼čte cu Alexandrina (Sa┼ča), fiica lui Nicolae Mavros, fost om de ├«ncredere ┼či ┼čef al cancelariei lui Pavel Kiseleff la Bucure┼čti. Mirele avea 31 de ani, iar mireasa - 15. Alexandrina i-a fost devotat─â p├ón─â la moarte ┼či i-a d─âruit mai mul┼úi copii, dintre care au supravie┼úuit ┼čapte.

La 1848 se afl─â printre frunta┼čii revolu┼úiei muntene ┼či e trimis de guvernul provizoriu cu o misiune diplomatic─â la Constantinopol. Aici ├«l va surprinde ├«n─âbu┼čirea revolu┼úiei, r─âm├ón├ónd ├«n exil. Bunele rela┼úii cu conduc─âtorii Por┼úii ├«i aduc, ├«n 1854, demnitatea de guvernator al insulei Samos (patria lui Pitagora, cea mai mare din Marea Egee), fiind distins apoi, ├«n 1856 (dup─â ce reu┼če┼čte s─â st├órpeasc─â cuiburile de pira┼úi din zon─â), cu titlul de bey (prin┼ú) de Samos. ├Än noiembrie 1858 se re├«ntoarce ├«n ┼úar─â cu g├óndul de a ajunge domnitor. Cu tot sprijinul constituit ├«n favoarea sa, nu reu┼če┼čte dec├ót, ├«n 1859-1960, s─â fie prim-ministru ┼či ministru de Interne al lui Cuza.

Este un membru influent al conjura┼úiei care for┼úeaz─â abdicarea principelui Cuza, acuzat de autoritarism. ├Än 1866 ├«l ├«nt├ómpin─â la Pite┼čti, ├«n calitate de prim-ministru, pe prin┼úul Carol de Hohenzollern. ├Än 1870-1871 redevine prim-ministru ┼či ministru de Interne, dar este obligat s─â demisioneze de noul domnitor Carol, cu care nu reu┼če┼čte s─â se ├«n┼úeleag─â.

Dup─â numeroase c─âl─âtorii ├«n ┼ú─ârile europene, ├«n 1881 este numit ambasador al ┼ú─ârii la Londra, ora┼č care-l atr─âsese de mult, dar a c─ârui clim─â i se p─ârea insuportabil─â, ┼či unde va r─âm├óne urm─âtorul deceniu. Din 1894, grav bolnav, se retrage la mo┼čia sa de la Ghergani, unde, la 22 aprilie 1897, se stinge din via┼ú─â.

Personaj de roman

Prietenia ├«ndelungat─â cu Alecandri va avea ca rezultat, ├«n deceniul 9 al secolului, masivul volum de coresponden┼ú─â, cuprinz├ónd 25 de scrisori (├«n edi┼úia din 1897) adresate - cea mai mare parte de la Londra, unde se afla ca ambasador - ÔÇ×bardului de la Mirce┼čti".

Prin aceast─â carte de memorialistic─â, precum ┼či prin cele alte c├óteva texte publicate ulterior ├«n periodice, ├«ntre 1889 ┼či 1892, Ghica - la apogeul unei vie┼úi extrem de tulburate ┼či de semnificative - ├«┼či face o intrare triumfal─â ├«n literatura rom├ón─â, ├«n care va deveni, pentru genera┼úiile urm─âtoare, principalul cronicar al secolului pe care-l parcursese.

Influen┼úa c─âr┼úii ┼či a bijuteriilor literare care sunt multe dintre scrisorile componente asupra scriitorilor din veacul urm─âtor este enorm─â. Ion Ghica este recunoscut de Mircea C─ârt─ârescu ca fiind una dintre sursele principale (al─âturi de arta poetic─â a lui Bolintineanu) pentru capodopera sa ÔÇ×Levantul", ├«n ce prive┼čte dimensiunea de secol XIX valah a poemului epic. Regretata scriitoare Dana Dumitriu (1943-1987) i-a dedicat ÔÇ×beyului de Samos" cele trei volume ale unui rafinat roman, ÔÇ×Prin┼úul Ghica" (1982-1986), una dintre pu┼úinele c─âr┼úi-cult ale literaturii rom├óne.

"C├ónd am ├«nceput a ├«n┼úelege cele ce se petrec ├«n lume, intrase de cur├ónd ├«n cursul timpului un secol nou, secolul al XIX-lea, secol mare ┼či luminos ├«ntre toate, menit a schimba fa┼úa lucrurilor pe p─âm├ónt, de la apus la r─âs─ârit."
Ion Ghica
scriitor



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite