"Minti diabolice" - Un alt joc de-a soarecele si pisica

Greu sa te hotarasti de unde sa-l iei pe Barbet Schroeder - cineast cunoscut, prin voia intamplarii, spectatorilor nostri. S-a nascut in 1941 in Iran, dintr-o familie franco-germana; copilaria si-a

Greu sa te hotarasti de unde sa-l iei pe Barbet Schroeder - cineast cunoscut, prin voia intamplarii, spectatorilor nostri. S-a nascut in 1941 in Iran, dintr-o familie franco-germana; copilaria si-a petrecut-o in Columbia, adolescenta si tineretea in Franta, pentru a lucra apoi in Africa si America. Se simte bine peste tot pentru ca, spune el, "nu apartine nici unei tari". Radacinile sale sunt mai degraba franceze, a facut parte din "banda" cinefililor de la "Cahiers du Cinema" dar, avea sa mai spuna, "realitatea de aici nu ma inspira in nici un fel". Interesul pentru ceea ce se intampla in lumea mare il va diferentia de colegii sai. Dupa debutul cu explozivul "More" (1969) - o descindere in infernul drogurilor - amplul documentar "Generalul Idi Amin Dada" il va aduce in pagina intai a ziarelor (1974). In ultimii cincisprezece ani, de cand s-a stabilit in SUA, cariera sa pare sa-si fi gasit o anume coerenta. De la "Misterul von Bulow" (Reversal of Fortune) la "Anunt periculos" (Single White Female) Schroeder este pasionat de thrillerul imaginat ca un joc de-a soarecele si pisica. Chiar si atunci cand pleaca de la cazuri reale, cum este, intr-un fel, si acest "Minti diabolice" (Murder by Numbers) autorul ramane fascinat de cuplurile diabolice ce se cheama, se resping, se distrug, fie ele de ambele sexe sau numai femei ori numai barbati. De aceea, desi eroina interpretata de Sandra Bullock, detectiv fara odihna, sta mai tot timpul pe ecran, in incapatanarea cu care vrea sa dezlege enigma mortii unei fete gasite intr-o padure, desi nelinistea ei ne pune pe ganduri, interesul ne este furat de cei doi tineri banuiti, dar greu de dovedit. Sunt simpatici, cultivati, unul are lecturi din Nietzsche si Rimbaud, asadar, cinismul si razvratirea lor au si un suport intelectual; nu au cum sa cunoasca greul vietii, familiile le asigura totul, mai putin afectiunea. Tocmai aceste cateva motive pot determina o buna profesionista sa nu doarma din clipa in care ideea unei posibile crime gratuite i-a incoltit in minte. Victima este aleasa la intamplare, de dragul distractiei. Inaintea trecerii la fapte, regretul celui mai reticent dintre baieti este de a nu poseda "un Magnabrush, un pistol cu iod sau un laser cu argon fara sa fii prins". Chiar si in absenta acestei dotari tehnice, gandul ca au izbutit, pana la urma, o crima perfecta nu este departe de ei. Barbet Schroeder stie sa teasa necesara plasa de paianjen a unui bun film de gen. Nu am putut privi insa "Minti diabolice" cu detasare. Era prea aproape ecoul din iunie al ultimei orori infaptuite de unul dintre adoratorii trilogiei lui Wes Craven "Scream", moartea unei adolescente de 15 ani, dintr-un orasel de langa Nantes, ucisa cu 17 lovituri de cutit de unul dintre colegii ei, cu doi ani mai mare, care a imitat pas cu pas scenariul amintitei pelicule. Raspunsul criminalului: "Am avut chef sa omor pe cineva". Rostit cu seninatatea unuia care are pofta de o inghetata.