Jonathan Coe şi Will Self,  doi scriitori de succes, la Bucureşti

Capodopera lui Jonathan Coe este romanul  "Casa somnului", scris în 1997

Cunoscuţii scriitori britanici vor citi din romanele lor, în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură, care se deschide astă -seară, la Muzeul Ţăranului Român din Capitală

Miercuri, 5 decembrie, începe cea de-a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), cel mai important festival de literatură din ţară, care îi aduce în prim-plan pe doi importanţi scriitori britanici: Jonathan Coe şi Will Self. Autorii şi-au câştigat renumele de cei mai originali scriitori ai anilor ’90 în Marea Britanie.

După festivitatea de deschidere, de ora 18.00, a festivalului, care se va desfăşura până duminică la Clubul 

Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român (MŢR), scriitorul Jonathan Coe (51 de ani) va citi din romanul „Casa somnului“. Romanul a fost tradus de Radu Paraschivescu, în 2011, pentru Editura Polirom.

Considerat de Salman Rushdie „un scriitor unic în literatura britanică a zilelor noastre“, Will Seif (foto), în vârstă de 51 de ani, va citi, miercuri seară, din romanul „Cartea lui Dave“, tradus de Daniela Rogobete, în 2010, tot pentru Polirom.

A criticat-o pe Thatcher

Joi, de la ora 13.00, Jonathan Coe va fi invitat la Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. Înainte de a se dedica scrisului, scriitorul a predat poezie engleză la Warwick University şi a compus muzică de jazz. În primele sale romane, „Femeia întâmplătoare“ (1987), „Un strop de dragoste“ (1989) şi „Piticii morţii“ (1990), se remarcă o veselie debordantă, dincolo de care mocnesc tristeţi grele şi un cinism specific Albionului. Romanul care  însă l-a propulsat, în 1994, pe Jonathan Coe este „Ce mai hăcuială!“, pentru care a primit premiul pentru cea mai bună carte străină în Franţa. Romanul este o satiră amară la adresa politicii duse de Margaret Thatcher în anii ’80, cât şi a societăţii de consum.

 „Casa somnului“ (1997), roman distins cu Prix Médicis Étranger, este considerat capodopera lui Coe. Acţiunea cărţii, din care autorul va citi miercuri seară, se desfăşoară într-o universitate transformată peste ani într-o clinică pentru insomniaci, ai cărei pacienţi sau medici sunt studenţii de odinioară.

Despre viitorul postapocaliptic

Will Self (foto) a debutat în 1991, iar un an mai târziu a scris romanul „Cucul şi pupăza“. 

De la început, Self a uimit printr-o imaginaţie debordantă, o inventivitate lexicală remarcabilă şi o ironie incisivă, a caror trăsătură comună este, aşa cum o descrie autorul însuşi, preocuparea pentru „oroarea ascunsă în sânul cotidianului“.  În „Cartea lui Dave“(2006), autorul plonjează permanent între trecut şi viitor, între realitate şi halucinaţie. Criticii spun că una dintre constantele, în literatura lui Self, este imaginea vie a unei Londre pe care poti fie s-o iubeşti, fie s-o urăşti, dar în faţa căreia, cu siguranţă, nu poţi rămâne indiferent.

Coe are o satiră corozivă care nu anihilează totuşi umanitatea personajelor.

The Washington Post

În „Cartea lui Dave“, autorul spune povestea unui şofer de taxi furios ale cărui elucubraţii psihotice devin, la sute de ani dupa moartea sa, crezul unui popor năpăstuit.

„Will Self îşi dezlănţuie aparent nemăsurata mizantropie asupra Londrei moderne, a originilor religiei şi a viitorului postapocaliptic“, scria „New Yorker“.

Autorul dovedeşte „un talent fără margini în a încrucişa un roman fantastic cu o satiră acidă a moravurilor contemporane, creând un monstru minunat al viitorului care se hrăneşte din prezentul nevrotic şi din propriii părinţi“, aprecia „Publishers Weekly“.

Will Self îşi dezlănţuie aparent nemăsurata mizantropie asupra Londrei moderne, a originilor religiei şi a viitorului postapocaliptic.

New Yorker

Un festival independent

Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), iniţiat de Oana Boca, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ioana Gruenwald şi Vasile Ernu, este un proiect independent care a debutat în octombrie 2008.

„Dacă până acum, în fiecare an, ne bucura mai mult entuziasmul publicului în micuţa noastră «republică», ediţia de anul acesta ne dovedeşte că am intrat cu adevărat într-un circuit al festivalurilor importante. Cu acelaşi buget pe care îl aveam în 2008, fără să avem un sponsor, reuşim anul acesta să aducem la Bucureşti scriitori care fac cinste oricărui festival internaţional de literatură din lumea asta care – spre deosebire de FILB – e puternic susţinut de autorităţi şi «răsfăţat» de sponsori“, a subliniat Bogdan-Alexandru Stănescu, preşedintele festivalului.

10 autori străini

FILB are loc la Clubul Ţăranului din cadrul MŢR, în fiecare seară, până duminică, de la ora 18.00.

Ediţia din 2012  este cea mai importantă  din istoria FILB-ului, un eveniment care aduce la Bucureşti nu mai puţin de 10 nume importante ale literaturii universale de astăzi: alături de Jonathan Coe şi Will Self, alţi trei scriitori britanici Andrew Cowan, George Szirtes (de origine maghiară), Kei Miller (de origine jamaicană), un scriitor rus (Gherman Sadulaev).

Mai sunt invitaţi Goce Smilevski, un reprezentant important al scenei literare macedonene, scriitorul suedez de origine siriană Daniel Boyacioglu şi doi scriitori din Ungaria – Papp Sándor Zsigmond şi Mátyás Dunajcsik.   

La Editura Polirom, lui Papp Sándor Zsigmond i-a fost tradus în limba română „Vieţi mărunte“, un roman în care se întâlnesc romani, maghiari şi germani, adunaţi cu toţii sub umbrela istoriei. Mátyás Dunajcsik este, în prezent, redactor-şef al editurii maghiare Libri.