Grigorescu, în cea mai mare expoziţie de după Revoluţie

Muzeul Naţional de Artă găzduieşte, până pe 30 martie 2008, o expoziţiecu 230 de lucrări semnate de unul dintre cei mai importanţi pictori români. Cea mai impresionantă expoziţie

Muzeul Naţional de Artă găzduieşte, până pe 30 martie 2008, o expoziţiecu 230 de lucrări semnate de unul dintre cei mai importanţi pictori români.

Cea mai impresionantă expoziţie Nicolae Grigorescu din ultimii 20 de ani s-a deschis în sălile Ştirbei ale Muzeului Naţional de Artă al României. Până în luna martie 2008, vor fi expuse 230 de lucrări de pictură şi grafică, toate având în prim-plan peisajul.

Lucrările, care anul trecut i-au impresionat şi pe francezi, vor putea fi văzute acum de români în expoziţia "Grigorescu, pictor al naturii". Artistul este în continuare unul dintre cei mai căutaţi la casele de licitaţii de la noi, "Fata culcată în iarbă" fiind pe locul 2 în top vânzări, cu 59.900 de euro.

După succesul de anul trecut cu expoziţia "Nicolae Grigorescu (1838-1907) - Itineraire d'un peintre roumain de l'ecole de Barbizon a l'impressionisme", găzduită de Musee des Beaux Arts din Agen şi de Musee departemental de l'Ecole de Barbizon din Franţa, publicul român va putea admira, pentru prima oară la un loc, 230 de lucrări semnate Nicolae Grigorescu, dintre care 60 de grafică şi 170 de pictură.

Expoziţia de la MNAR prezintă latura de peisagist a artistului. Evenimentul vine în întâmpinarea unui moment special: anul acesta se împlinesc 100 de ani de la moartea celui care a pus bazele picturii române moderne. Peisajul este domeniul în care pictorul a excelat şi reprezintă o parte semnificativă a operei sale. Sunt expuse atât lucrări celebre, precum splendidele "Care cu boi", "Toamna la Fontainebleau",

"Ţăranca franceză în vie", "Roşiorul", "Fete lucrând la poartă", dar şi unele mai puţin cunoscute, cum ar fi "Prinţul Carol trecând în revistă prizonierii turci". Lucrarea, o surpriză pentru vizitatorii români, nu a mai fost expusă până acum şi este inspirată din războiul din 1877.

A fost realizată într-o tehnică "fotografică", în alb-negru. În afară de câteva tablouri pictate în România înaintea plecării în Franţa, la muzeu vor putea fi descoperite şi peisaje suprinse în nenumăratele sale călătorii la Barbizon (sate şi păduri din zonă), sau în Bretania (marea şi oraşele medievale).

"Carele cu boi", cele mai râvnite "Peisajul este domeniul în care Grigorescu a inovat. Este un artist care a reuşit să facă o trecere extraordinară de la tipul vechi de pictură bizantină în care a debutat, tradiţională, la pictura modernă, etapă pe care o parcurge cu o rapiditate şi cu un talent ieşite din comun", a spus la vernisaj muzeograful Mariana Vida.

Expoziţia surprinde şi latura simbolistă a lui Grigorescu, când, în faza târzie a operei sale, îşi schimbă paleta. A pictat foarte multe care cu boi, "un motiv care a prins extraordinar de tare la public. Toţi marii colecţionari ai vremii îşi doreau un <> de Grigorescu", a menţionat Mariana Vida.

Lucrările au fost alese dintr-un fond de 500-600, din patrimoniul MNAR, în ţară existând în jur de 4.000. Expoziţia "Grigorescu, pictor al naturii" va fi deschisă până pe 30 martie 2008, în Sălile Ştirbei ale Palatului Regal, de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Biletul costă 6 lei, iar în prima miercuri din fiecare lună, intrarea este gratuită.

Un pictor studios

Începe ca pictor de icoane.

Mihail Kogălniceanu îi apreciază munca şi astfel îi obţine o bursă de studii în Franţa. În 1861, tânărul Nicolae Grigorescu intră la Şcoala de Belle Arte, unde este coleg cu Renoir. Într-o primă fază, studiază desenul şi compoziţia, pentru ca apoi să se stabilească la Barbizon. Maturiza- rea vine odată cu asimilarea experienţei unor artişti precum Millet, Corot sau Courbet. La Barbizon e atras de frumuseţea peisajelor, apropi- ate de cele din ţara sa.

Cum îl văd străinii

"Opera lui Grigorescu mi-a tăiat răsuflarea", "Un adevărat regal", "Bun venit României pe bătrânul continent", "Mă bucur să cunosc un asemenea pictor", "Superbă expoziţie a unui pictor uitat, din grupul impresioniştilor", "Un talent atât de puţin cunoscut, dar care ştie atât de bine să exploreze lumina şi umbra", au fost câteva dintre miile de mesaje scrise în peste 50 de pagini în cartea de vizită a Muzeului de Arte Frumoase din Agen, Franţa, după expoziţia de anul trecut.