Gabriel Liiceanu, la Bookfest: „Ce înseamă o teză de doctorat? Se pot construi pe urmă, funcţiile cheie ale statului”

Salonul Internaţional de Carte Bookfest s-a desfăşurat în corpurile C şi D de la Romexpo

Salonul Internaţional de Carte Bookfest (24-28 mai) a luat sfârşit duminică, după cinci zile de maraton editorial. Ultimele două zile au continuat cu evenimente la care au luat parte nume de seamă ale literaturii române şi în care au fost lansate, printre altele, cărţi cu caracter civic, dar şi o carte de copii ilustrată de o fată în vârstă de nouă ani.

Duminică, jurnalistele Emilia Şercan şi Ramona Ursu şi-au lansat cărţile „Fabrica de doctorate sau Cum se surpă fundamentele unei naţii” şi „Noaptea ca hoţii”.

Emilia Şercan nu a comentat nimic în legătură cu acuzaţiile de plagiat, iar în cadrul evenimentului de lansare, a povestit că a scris în carte despre toate investigaţiile sale, despre tot ceea ce i s-a întâmplat din luna iunie 2015 şi până aproape de finalul anului 2016, dând cititorilor şansa de a vedea munca din spatele anchetelor, de a vedea culisele documentărilor sale.

„Sunt mărturii personale despre încercările de intimidare, de cumpărare, de compromitere, despre capcanele care mi-au fost întinse, despre încercările de a mi se închide gura, sau de a mi se explica „cu frumosul” că este bine să susţinem o anumită parte a statului şi o parte dintre reprezentanţii acestuia, cum ar fi bine să nu scriu despre Gabriel Oprea sau despre generalul Florian Coldea”, a povestit Emilia Şercan.

Vorbind despre „Fabrica de doctorate”, dar şi despre „Noaptea ca hoţii” a Ramonei Ursu, Gabriel Liiceanu le-a descris drept „cărţi ale unor oameni anticorpi” şi „cărţi document, ieşite din istoria cenuşie a ultimilor ani.”

„Cartea Emiliei Şercan e o poveste care se citeşte cu înfrigurare. E povestea unei abjecţii în formă continuată. De ce „Fabrica de doctorate”? De ce acest titlu? Pentru că cartea descrie mecanismul de construire sistematică a falsului intelectual cu scopul luării în stăpânire a liniilor de forţă ale statului român. Asta e conexiunea. Aparent ceva nevinovat. Ce înseamă o teză de doctorat? Înseamnă enorm câd vrei să construieşti pe baza acestui titlu somptuos. Pe baza acestui titlu somputos, în CV, se pot construi pe urmă, funcţiile cheie ale statului ”, a spus Gabriel Liiceanu.

Liiceanu consideră că autorii unor astfel de cărţi veghează la starea de sănătate a organismului social. El a povestit că ceea ce i s-a întâmplat Emiliei Şercan a fost să tragă de un fir, denumit „Teza de doctorat a lui Oprea”, pentru ca mai apoi, să dea peste o întreagă ţesătură, una extrem de complexă, în care doctoratele au devenit trambuline pentru punctele cheie ale instituţiilor statului. De asemenea, scriitorul a ţinut să puncteze că o urmare a dezvăluirilor făcute de jurnalistă a fost scăderea numărului de doctorate, de la 4300, în 2015, la doar 2000, în anul 2016. 

„Un singur om, această doamnă care nu ştiu dacă cântăreşte mai mult de 45 de kilograme, cu puterile ei, într-o singurătate absolută, aş sublinia asta masiv, a reuşit să înjumătăţească cu eforturile ei, frauda. A reuşit să creeze reacţii de panică, oameni care au început să dea telefon negrilor care le făcuseră lucrările şi să-i pună să jure că n-au plagiat”, a adăugat Gabriel Liiceanu.

Emilia Şercan a încheiat evenimentul dând un exemplu despre felul în care sunt sprijiniţi, cu bani publici, doctorii cu funcţii de conducere în aparatul statului.

„Ministerul Apărării a plătit, de la 1 ianuarie 2015 şi până la data de 30 septembrie 2016, pentru un spor salarial de 15%, pentru 911 doctori  din Ministerul Apărării, suma de 1,2 milioane de euro. Bani publici, banii dumneavoastră.”, a încheiat Şercan.

 „Noaptea ca hoţii” a Ramonei Ursu este o carte în care se încearcă, după cum a spus autoarea, prezentarea lucrurilor aşa cum sunt, fiind o îmbinare între interviuri cu personalităţi care au fost implicate în protestele ce s-au desfăşurat la începutul anului, şi postările sale de pe Facebook. Aceasta a mărturisit că transpunerea postărilor de pe reţeaua de socializare în carte s-a întâmplat pentru că acolo a scris din spirit jurnalistic, dar şi cetăţenesc, şi pentru că altfel nu ar fi avut cum să reproducă, după câteva luni, trăirile din Piaţa Victoriei.

„Societatea românească, în momentul de faţă, a evoluat, a depăşit clasa politică. Ei sunt mult în urma noastră. Sigur, au pe mână nişte funcţii, dar cred că au şi foarte multe spaime în suflet, iar spaimele alea îi fac foarte slabi. Noi nu avem spaime şi nici nu avem de ce să avem spaime.”, a spus Ramona Ursu.

Mai mult, jurnalista a vorbit despre faptul că această clasă politică încearcă să inducă ideea că lupta anticorupţie din România s-a transformat în ceva rău, în care poporul este înspăimântat. Mesajul cărţii Ramonei Ursu este că poporului nu are de ce să îi fie frică în propria ţară. 

  „Îi admir tenacitatea, eleganţa, delcitatetea şi modul simplu, tăios, aspru, în care spune lucrurilor pe nume.”, a spus Emilia Şercan despre Ramona Ursu.

Tot duminică a avut loc şi o lansare care a adunat oameni de toate vârstele la standul editurii Humanitas: cartea pentru copii, „O zi din viaţa Deliei”, ilustrată de cea mai tânără persoană cu care editura a colaborat, Delia Calancia.  Despre o zi din viaţa unei fetiţe care începe la şcoală şi se termină în Olanda, cartea are ca personaje şi scriitori români precum Ioana Nicolaie sau T.O. Bobe care au vorbit la eveniment. 

„Eu cred în formele astea de artă diferită...Cred în ceea ce fac copiii.Sunt uluită de ceea ce pot să spună copiii”, a spus Ioana Nicolaie. 

Scriitoarea Ioana Nicolaie a citit un pasaj în care Delia povesteşte despre T.O.Bobe, un pasaj lângă care apare ilustrată frizeria lui nea' Gică, din romanul său, „Bucla”.

La standul editurii Polirom, în ultima zi a salonului Bookfest, a fost lansată şi „Aleea Zorilor” de Andrei Crăciun. Stradă din oraşul copilăriei autorului, Plopeni, Aleea Zorilor devine prilej de rememorare a unei perioade de viaţă demult lăsată în spate. Romanul lui Crăciun este despre un copil care creşte în acest oraş, pe această stradă, în timpul comunismului, şi care, după ani, devine ziarist şi revine, observând schimbările din oraş şi din el însuşi. 

 „Această carte este despre o plecare dintr-un paradis al copilăriei”, a spus Andrei Crăciun. 

Sâmbătă, la standul editurii Universităţii din Bucureşi a fost lansat volumul „Camarazii utopiei: destine individuale şi de grup din ilegalitatea comunistă”,editor Adrian Cioroianu. Volumul este semnat de Adrian Cioroianu, Cristina Diac, Lect. univ. dr. Alexandru-Murad Mironov, Dr. Dumitru Lăcătuşu, Drd. Mihai Burcea.

Adrian Cioroianu a lăudat munca întreprinsă de autorii volumului, povestind că aceştia au fotocopiat mii sau poate zeci de mii de documente pentru baza documentară a acestui proiect care are drept subiect perioada de ilegalitate a partidului comunist. 

Conform datelor, în perioada de ilegalitate, adică încă din 1924, nu existau numai 800-1000 de membri, acesta fiind mai degrabă numărul aproximativ al celor care aveau carnet. Conform editorului volumului, numărul ca atare al celor care simpatizau cu ideea comunistă, stalinistă, leninistă,sovietică, cu idei ale unor astfel de curente care „ţineau de o orbita stângii comuniste”, era unul mult mai mare. Au existat mulţi susţinători care ajutau ideea comunistă cu bani, cu locuinţe sau prin alte mijloace. 

Tot sâmbătă şi-au lansat cărţile şi Dan Ciupureanu,  cu „Omar şi diavolii”, despre care a discutat Vasile Ernu care a apreciat autenticitatea limbajului autorului şi potenţialul său de a înfiora, şi Alex Tocilescu, cu „Imperiul Pisicilor”.

Invitaţii chemaţi să discute despre volumul de povestiri al lui Tocilescu, au accentuat lejeritatea cu care autorul expune, lejeritate pe care acesta o pune pe seama gândului că ar putea fi unul dintre cei mai buni scriitori mici.

„Lejeritatea pentru care sunt lăudat vine probabil din faptul că, gândindu-mă cândva ce şansă aş avea să devin unul dintre cei mai buni scriitori mari, mi-am zis că poate aş putea ajunge pe locul 34...dar aş putea fi unul dintre cei mai buni scriitori mici.”, a spus Alex Tocilescu. 

„Imperiul Pisicilor” s-a epuizat înainte ca lansarea să ia sfârşit, lucru care a fost pus, de autor, pe seama prezenţei felinelor.