Festivalurile verii încing Ardealul

Ardelenii aşteaptă evenimentele de la Sighişoara şi Râşnov, după concertele de la Gărâna. Turiştii iubitori de artă, teatru şi dans sunt aşteptaţi în perioada 27-31 iulie la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Medieval de la Sighişoara.

Timp de cinci zile, vizitatorii vor avea parte de spectacole de teatru, turniruri cavalereşti, muzică şi dans medieval. La eveniment şi-au anunţat prezenţa nouă ordine cavalereşti, opt formaţii de muzică medievală şi zece trupe de teatru şi animaţie, iar organizatorii le-au pregătit şi în acest an multe surprize vizitatorilor.

Program artistic pe toate gusturile

Pentru ca spectatorii să se poată bucura mai mult de atmos­fera medievală, organizatorii au decis ca în acest an festivalul să se întindă pe durata a cinci zile. Întreaga Cetate Medievală din Sighişoara va fi împărţită în mai multe pieţe, cu nume specific. Festivalul se va deschide miercuri, de la ora 17.00, cu o paradă a tuturor ordinelor cavalereşti prezente la eveniment, urmate de turniruri şi recitaluri de muzică medievală.

De la ora 20.00, va avea loc premiera spectacolului „Merlin - Vrăjitorul lumii medievale", o producţie grandioasă, care va fi prezentată în Piaţa Centrală, denumită de organizatori „Piaţa Arthur". „În acest an, Piaţa Centrală nu va avea comercianţi cu tarabe, ci va deveni o mare arenă de teatru, unde va avea loc premiera spectacolului «Merlin - Vrăjitorul lumii Medievale», o producţie proprie de trei ore şi jumătate, în care sunt cumulate patru ordine cavalereşti, 30 de actori, o formaţie de muzică medievală, îmbinate cu lupte şi dansuri medievale, spectacole de foc şi cascadorii. Practic, peste 120 de persoane au muncit la realizarea acestei producţii grandioase, care va avea premiera miercuri şi se va rejuca şi în celelalte zile ale festivalului. De asemenea, tot o premieră va fi şi transmiterea spectacolului live pe internet, pe ­site-ul sighisoaramedievala.ro", a precizat Liviu Pancu, directorul artistic al festivalului.

Pe lângă spectacolul de teatru, vizitatorii vor putea urmări concertele celor opt trupe de muzică medievală, unele venite din ţară, cât şi din Portugalia şi Ungaria. De asemenea, vor putea asista la spectacolele de teatru puse în scenă de actori veniţi din Târgu-Mureş, Arad, Bucureşti. La sfârşitul fiecărei zile de festival, toţi cavalerii şi domniţele lor se vor retrage din cetate cu torţe aprinse.

Accesul publicului la Festival

Publicul care va fi prezent la festival va avea de achitat un bilet de 10 lei pentru fiecare zi a evenimentului. „Biletele vor fi sub forma unor brăţări, cu o culoare diferită pentru fiecare zi a festivalului, iar costul acestora va fi de 10 lei pe zi. Banii vor fi folosiţi pentru plata artiştilor participanţi la eveniment", a precizat Lazăr Ioan, preşedintele Asociaţiei Turistice din Sighişoara. Potrivit organizatorilor, sunt scutite de plata tarifului de acces în Cetatea medievală persoanele care au domiciliul acolo, comercianţii care au contracte de închiriere de spaţii pentru perioada Festivalului şi copiii sub 7 ani. Turiştii care vin cu maşina la festival trebuie să ştie că organizatorii au instituit un regim special de circulaţie.

Fără alcool şi produse de talcioc în Cetate

Ca şi anii trecuţi, organizatorii au impus un regulamenr foarte strict comercianţilor care vor să-şi vândă produsele în cadrul Festivalului Medieval. Astfel, comercializarea băuturilor alcoolice de orice fel este interzisă în interiorul Cetăţii, iar băuturile răcoritoare se vor servi în recipiente din plastic.

Suveniruri tradiţionale

„Nu se vor comercializa seminţe, vată de zahăr, porumb fiert, mere glazurate şi se interzice instalarea de grătare, pentru produse alimentare care presupun prăjeli", a precizat Anca Raţiu, purtător de cuvânt al Primăriei Sighişoara. Vizitatorii care vor să se răcorească la o bere pot face acest lucru în piaţa din Oraşul de Jos, unde vor fi amenajate terase speciale.

Cei care vor să plece acasă cu un suvenir de la Sighişoara trebuie să ştie că în Cetatea Medievale nu se vor comercializa niciun fel de obiecte de talcioc, cum ar fi jucării, baloane, brăţări luminoase sau bijuterii, fiind permise doar produse de artizanat specifice epocii medievale.

" În acest an, Piaţa Centrală nu va avea comercianţi cu tarabe, ci va deveni o mare arenă de teatru, unde va avea loc premiera spectacolului «Merlin - Vrăjitorul lumii Medievale»."
Liviu Pancu
director artistic al festivalului

94 de mii de lei este bugetul alocat, anul acesta, de Primăria Sighişoara pentru festival

Atracţiile festivalului

- Miercuri, 27 iulie, ora 11.00 deschiderea Târgului Meşteşugarilor şi decernarea titlurilor de Meşteri liberi în Ţara lui Vlad Dracul.
- Miercuri, 27 iulie, ora 20.00 premiera spectacolului „Merlin - Vrăjitorul lumii Medievale"
- Joi, 28 iulie, ora 18.45 în Piaţa Arthur are loc un turnir cavaleresc al Ordinului Cavalerilor de Mediaş, urmat la 19.30 de concertul trupei „Lupus Dacus".
- Vineri, 29 iulie, ora 16.30 „Marea Paradă", urmată de deschiderea oficială a festivalului.
- Vineri, 29 iulie, ora 18.00, Piaţa Arthur, concert Planxy Burke, Lyra, Holloenek şi Os Trabucos
- Vineri, 29 iulie, ora 20,00 Piaţa Marthin Luther, "Farsă populară", prezentată de studenţii U.N.A.T.C. „I.L Caragiale" Bucureşti.
- Vineri, 29 iulie, ora 17.00 Animaţie medievală, prezentată de Ordinul Cavalerilor Lup Târgu-Mureş şi Sighişoara
- Sâmbără, 30 iulie, ora 16.30 Piaţa Arthur -  Spectacol cu steaguri prezentat de Ordinul Cavalerilor ArtGotica. Tot aici, de la ora 21.00, vizitatorii pot lua parte la Şcoala de dans, muzică şi lupte scenice
- Sâmbătă, 30 iulie, ora 18.00 Piaţa Ioana D'Arc - Farsă populară prezentată de actorii Teatrului Scena din Târgu-Mureş
- Sâmbătă, 30 iulie, ora 16.30 Piaţa Robin Hood - teatru pentru copii
- Duminică, 31 iulie, ora 16.00 Piaţa Ioana D'Arc - Turniruri cavalereşti
- Duminică, 31 iulie, ora 0.00 Piaţa Arthus - Foc de artificii urmat de un concert de muzică medievală

Film istoric în Cetatea Râşnov

Doinel Tronaru

Cea de-a treia ediţie a Festivalului Filmului Istoric de la Râşnov, care va avea loc între 5 şi 15 august, va celebra, printre altele, figuri româneşti marcante, precum regretatul actor Ştefan Iordache şi Regele Mihai.

Dictatorii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, în filmul lui Andrei Ujică

Timp de 11 zile, publicul va putea asista la un maraton cinematografic cu cele mai noi şi mai interesante filme documentare şi de ficţiune (peste 50 de filme), spectacole, dezbateri şi conferinţe pe teme istorice. În total, 16 premiere cinematografice vor fi prezentate la Festivalul de Film Istoric din Cetatea Râşnov, ajuns la cea de-a treia ediţie.

Andi Vasluianu şi Alexandru Mihăescu, în „Mănuşi roşii“

Pe lângă miniseriile de film documentar cu care festivalul şi-a obişnuit publicul de la ediţiile trecute, manifestarea va oferi, în cadrul proiecţiilor speciale, filme istorice recente, care au rulat pe marile ecrane, cum ar fi „Despre oameni şi zei", regia Xavier Beauvois, sau „Prinţesa de Montpensier", regia Bertrand Tavernier, ambele producţii franţuzeşti. Totodată, vor fi proiectate filmele româneşti din ultimul an care pot fi considerate istorice şi care deja sunt un reper al producţiei autohtone recente, făcând să curgă multă cerneală despre ele: „Mănuşi roşii", regia Radu Gabrea, „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu", regia Andrei Ujică (dar şi filmul mai vechi al acestuia, „Out of the Present", din 1995), şi „Portretul luptătorului la tinereţe", regia Cosntantin Popescu jr.

Organizatorii îşi propun „reînvierea potenţialului turistic şi cultural al zonei şi consacrarea Râşnovului drept refugiu pentru împătimiţii de istorie, artă şi natură", a declarat directorul evenimentului, Nicolae Pepene.

11 septembrie şi cavaleri teutoni

Anul acesta, organizatorii au ales să oglindească în selecţia de filme din festival şi în evenimentele speciale câteva teme istorice importante: atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, migraţii şi colonizări, destrămarea Uniunii Sovietice, Zidul Berlinului şi opt secole de la colonizarea cavalerilor teutoni în Transilvania.

Vor exista, de asemenea. momente speciale dedicate actorului Ştefan Iordache, regretatului cineast Nicholas Dimăncescu şi celei de-a 90-a aniversări a Regelui Mihai I al României. Vor avea loc 20 de evenimente culturale grupate pe două tematici principale: „Colonizări culturale" şi „Peste 800 de ani de cultură germană".

Spectatorii se vor putea bucura de concerte vocal-instrumentale de muzică veche, recitaluri de harpă celtică, proiecţii de film mut acompaniate de muzică live, un concert aniversar dedicat Regelui Mihai, un spectacol de dans, două expoziţii de pictură şi multimedia, precum şi alte surprize. Temele istorice vor fi prezente şi în selecţia de la standurile de carte care vor fi amplasate pe toată perioada festivalului.

Selecţiuni din program

- 6 august, ora 18.00 (Cinematograf): „Demascarea", regia Nicolae Mărgineanu
- 7 august, ora 18.30 (Cinematograf): „Absent din prezent (Out of the Present)", regia Andrei Ujică
- 7 august, ora 21.30 (Grădina Cetăţii): „Oameni şi zei", regia Xavier Beauvois
- 8 august, ora 21.00 (Grădina Cetăţii): „Prinţesa de Montpensier", regia Bertrand Tavernier
- 10 august, ora 16.00 (Cinematograf): „Oxigen", regia Adina Pintilie
- 10 august, ora 17.30 (Cinematograf): „Auto­biografia lui Nicolae Ceauşescu", regia Andrei Ujică
- 11 august, ora 18.30 (Cinematograf): „Portretul luptătorului la tinereţe", regia Constantin Popescu jr.
- 11 august, ora 21.30 (Grădina Cetăţii): „De ce trag clopotele, Mitică?", regia Lucian Pintilie
- 12 august, ora 18.00 (Cinematograf): „Mănuşi roşii", regia Radu Gabrea
- 12 august, ora 21.30 (Grădina Cetăţii): „Drumul de întoarcere (The Way Back)", regia Peter Weir
- 13 august, ora 18.00 (Cinematograf): „Good Bye, Lenin!", regia Wolfgang Becker

Festivalul de la Gărâna, un eveniment greu de organizat

Ştefan Both

Ediţia a 15-a a Festivalului de Jazz de la Gărâna şi-a consolidat renumele de cel mai important eveniment de gen din sud-estul Europei. La această ediţie, însă, au fost mai puţini spectatori decât anul trecut. „Efectele crizei, poate şi agresivitatea cu care a fost promovat Codul galben au descurajat posibilii spectatori să urce pe munte. Există şi experienţa de anul trecut, când a fost o furtună foare puternică. Dar, cu toate, astea sunt mulţumit de calitatea ridicată a concertelor", a declarat Marius Giura, directorul festivalului de la Gărâna.

Desfăşurare de forţe

Artiştii  invitaţi la festival au făcut furori printre melomani  Foto: Adevărul Timişoara

Anul acesta, la Gărâna au urcat în jur de 15.000 de spectatori, cei mai mulţi fiind prezenţi în ziua de sâmbătă, când în Poiana Lupului au fost peste 6.000 de oameni. Au venit din toate părţile ţării, dar şi Anglia, Belgia, Germania, Serbia sau Australia.

La eveniment au fost prezenţi şi redactorii americani de la All About Jazz, cea mai importantă revistă de specialitate din lume. „Capii de afiş ai festivalului au fost Avisai Cohen, Hiromi, trupele din Norvegia, Nik Bartchs, Lars Daniellson. Au fost ediţii şi mai valoroase, dar acum nivelul a fost extrem de egal. A fost ridicat la toate trupele prezente", a mai spus Giura.

Festivalul de la Gărâna este cu atât mai dificil de organizat cu cât aici trebuie adus totul: scena, instrumentele, tarabele, produsele, chiar şi curentul. „E greu să pui cap la cap transportul artiştilor, avioanele, hotelurile, drumurile de la hotel la scenă", a mai declarat Marius Giura, omul care ani la rândul ţine în viaţă Gărâna şi toată acea zonă din Munţii Banatului.