Epoca „a(i)urită“, la MNAC

0
0

Expoziţia „Golden Flat & Co.“ pune la un loc colajele lui Ion Bârlădeanu cu filme de Porumboiu şi Mungiu, pentru a vedea cum se raportează postcomunismul la era comunistă. La 20 de ani de la prăbuşirea comunismului, a trecut suficient timp pentru ca perioada istorică pe care am trăit-o „scrâşnind din dinţi“ să poată fi privită cu detaşare, echilibru şi chiar cu ironie.

Fenomenul este general în toate ţările din centrul şi estul Europei ex-comuniste şi s-a manifestat din plin pe tot parcursul anilor 2000. Noua abordare - fie ea tandru-nostalgică, documentat-istorică ori ludic-ironică - se pretează de minune pentru mediile artistice, iar literatura, filmul, teatrul s-au „repezit" în ultimii ani asupra acestei surse inepuizabile de subiecte: experimentul totalitar din Europa de Est.

Artele vizuale nu au făcut nici ele excepţie, iar o expresie a acestui fapt este şi expoziţia compozită deschisă recent la etajul al treilea al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), intitulată „Golden Flat & Co." şi curatoriată de Ruxandra Balaci. „O expoziţie despre iluzii spulberate şi mentalităţi defecte perpetuate. Despre comportamente ceauşiste în comunismul de epocă şi sechelele lor în prezent", îşi defineşte intenţiile curatorul Ruxandra Balaci.

Titlul şi conceptul expoziţiei combină două noţiuni esenţiale ale propagandei comuniste a lui Ceauşescu: expresia „Golden Era" / „Epoca de Aur", care desemnează, în ultimul deceniu al dictaturii, perioada de domnie a liderului naţional-comunist - considerată „cea mai bună dintre lumile posibile" -, şi apartamentele din cartierele muncitoreşti, expresie a „condiţiilor ideale de viaţă asigurate tuturor oamenilor muncii".

Un fel de „apartamentele aurite", cum ar veni, iar piesa centrală a expoziţiei, instalaţia creată de Alexandru Potecă, constă într-un „apartament" ale cărui încăperi sunt recreate minuţios, până la cel mai mic detaliu - cărţile din bibliotecă, obiecte de lenjerie intimă aruncate pe spătarul scaunului, vesela din bucătărie, alimentele din frigider etc. -, totul fiind acoperit însă de un strat de vopsea aurie. Locuinţa este aşadar „aurită" la propriu în viziunea artistului contemporan, intitulată „Golden Flat - Ultimul carnaval".

„Este o instalaţie despre obiecte vechi şi uzate, devorate de propria funcţionalitate, incapabile de a mai induce vreun fel de ataşament estetic sau emoţional unui amator nepretenţios, dar care se dovedesc a fi sursa unui imprevizibil estetic şi conceptual. Toate obiectele provin din case modeste din anii '70-'80, descoperite recent. Asamblajul accesoriilor vechi şi funcţionale este transformat prin intermediul practicilor artistice. O răsturnare dramatică a situaţiei, în care şirul nesfârşit de obiecte pe care le găsim în multe spaţii private explodează într-un nou simbolism, unul destructurat - carnavalul", prezintă instalaţia criticul de artă Adina Puşcariu.

Ceauşescu şi rujul-penis

Cultul personalităţii, într-o lucrare din depozitul MNAC

Pentru a-şi concretiza la maximum intenţiile, curatoarea Ruxandra Balaci a „mixat" mai multe medii artistice şi nume consacrate în alte domenii, subsumând totul ideii de „about Communism in Postcommunism", cum este subintitulată expoziţia. Mare parte din spaţiul expoziţiei este rezervat colajelor despre comunism ale deja celebrului artist plastic Ion Bârlădeanu, descoperit la periferia societăţii de galeristul Dan Popescu şi lansat de acesta într-o prodigioasă carieră internaţională. De altfel, cei doi au fost prezenţi împreună şi la vernisajul de la MNAC, dezminţind vocile de scandal care încearcă să-i opună cu orice preţ.

Lucrările expuse acum la MNAC provin ori de la galerist, ori de la colecţionari particulari, şi toate dovedesc o acuitate deosebită în deconstrucţia şi „remixarea" miturilor şi brandurilor comuniste, inclusiv omniprezenta figură a liderului Nicolae Ceauşescu, cu sau fără soţia sa, Elena.

image

Într-un colaj, de exemplu, peste „moaca" lui Ceauşescu este suprapus un ruj în formă de penis, totul într-un semn de marcaj „interzis" purtat de o planturoasă blondă goală. Bârlădeanu făcea, încă de pe vremea comunismului, pop-art fără să ştie, ca „M. Jourdain", dar, spre deosebire de mulţi veleitari, dovedeşte o „aciditate" în destructurarea comunismului şi a postcomunismului la care nu au reuşit să ajungă mulţi artişti cu şcoală şi supertitraţi.

Nici noul „poet naţional", Păunescu - principal constructor al propagandei naţional-comuniste, în ceea ce a avut aceasta mai specific şi mai nociv -, nu a scăpat de privirea ludic-vitriolantă a artistului „în mizerie", care era Bârlădeanu. Supranumit multă vreme Porcul, Păunescu este reprezentat între doi râmători, alături de o conservă din carne de porc. În spate, Nadia Comăneci la bârnă, o altă imagine iconică a „Epocii de Aur".

„Toate colajele lui Ion Bârlădeanu sunt o întâlnire foarte specială de artă pop hibridată de un filon suprarealist-dada. Şi totul respiră un aer melancolic de gulag comunist, în care lumea filmului şi cea a brandurilor păreau singurele toposuri posibile ale libertăţii", spune despre artistul pe care l-a lansat galeristul Dan Popescu.

„Pe aripile vinului"

Colaj de Ion Bârlădeanu



Artistul plastic româno-suedez Ştefan Constantinescu contribuie cu senzaţionalul său album pop-up „Epoca de Aur pentru copii", lansat în 2008, carte-obiect ce poate fi consultată la faţa locului de vizitatori. În sfârşit, cubul central al expoziţiei găzduieşte proiecţiile neîntrerupte ale câtorva filme semnate de doi regizori importanţi ai „noului val" douămiist: Corneliu Porumboiu şi Cristian Mungiu, aflate aici pe post de „video-art" şi selectate pentru a sluji conceptul unificator al expoziţiei. Din opera lui Porumboiu au fost selectate două scurtmetraje produse de UNATC, mai puţin văzute de publicul larg - „Pe aripile vinului" şi „Călătorie la oraş" -, precum şi mediumetrajul cult „Visul lui Liviu" (cu Dragoş Bucur), iar Mungiu este reprezentat de „Legenda şoferului de găini", segment din „Amintiri din epoca de aur 2".

„Cum se raportează societatea actuală la marcajul, aparent indelebil, al Epocii de Aur? Este societatea românească sortită eşecului colectiv, abrutizării morale şi culturale, subconştientului plin de complexe, karmei proaste pe care nu reuşeşte să şi-o schimbe prin adoptarea unei conduite benefice, defetismului şi agresivităţilor gratuite, fatalismului?", se întreabă retoric curatorul Ruxandra
Balaci.

Info

„Golden Flat & Co."

Ion Bârlădeanu, Ştefan Constantinescu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu & o instalaţie de Alexandru Potecă

Curator: Ruxandra Balaci

Unde: Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Palatul Parlamentului, intrarea prin Calea 13 Septembrie), etaj  III

Când: până la 20 februarie 2011, miercuri-duminică, între orele 10.00 şi 18.00

image
Cultură


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri