Cât de mult pot trăi oamenii: un nou studiu susţine că există o limită a longevităţii. „Este aproape imposibil să treci de această barieră“

În prezent, cea mai bătrână persoană din lume are 116 ani FOTO 123RF

Un studiu de amploare sugerează că este puţin probabil ca oamenii să trăiască mai mult de 125 de ani şi nici măcar progresele medicale nu vor reuşi să rupă această barieră.

Mulţi oameni de ştiinţă, printre care renumitul profesor de la Harvard David Sinclair, au susţinut că nu există o limită de vârstă, după ce speranţa de viaţă a oamenilor a crescut fără încetare începând din secolul al XIX-lea, datorită vaccinurilor, antibioticelor, naşterilor mai sigure şi progreselor medicale făcute în lupta împotriva unor boli mortale precum cancerul şi maladiile cardiace.

Totuşi, un nou studiu, publicat în revista „Nature“ şi citat de msn.com, sugerează că traiectoria ascenedentă are totuşi o limită pe care am atins-o deja, iar de aproximativ două decenii speranţa maximă de viaţă a oamenilor a încetat să mai crească şi nu mai depăşeşte vârsta de 115 ani. 

Cercetătorii de la Colegiul de Medicină „Albert Einstein“ din New York susţin că speranţa de viaţă a atins punctul culminant în 1997, odată cu moartea celei mai vârstnice persoane din toate timpurile. Jeanne Calment, a cărei vârstă a putut fi dovedită cu documente oficiale, avea 122 de ani atunci când a murit. Femeia, o legendă a longevităţii franceze, s-a născut înainte ca Turnul Eiffel să fie construit şi l-a întâlnit pe pictorul Vincent van Gogh. De atunci, nimeni de pe Terra nu s-a mai apropiat de acea vârstă venerabilă, scrie şi agenţia News.ro.

Experţii au descoperit că şansele ca o persoană să ajungă la vârsta de 125 de ani sunt mai mici decât una la zeci mii şi susţin că limita de vârstă la care ar putea ajunge un om este în jur de 115 ani. În ultimele două decenii, vârsta maximă la care au ajuns cei mai bătrâni oameni din lume a fost de 110 ani, astăzi cea mai bătrână persoană în viaţă fiind o italiancă de 116 ani, Emma Morano. 

Emma Morano, la 116 ani, este cea mai bătrână persoană din lume FOTO The Telegraph

„În cazul persoanelor de peste 105 ani, progresul făcut este unul destul de mic, ceea ce sugerează că ne apropiem de limita vieţii umane. Pentru prima oară în istorie, am reuşit să aflăm ceea ce pare a fi vârsta maximă — această barieră — de circa 115 ani. Este aproape imposibil să treci de ea, ai nevoie de cam 10.000 de lumi ca a noastră ca să dai de un individ care să trăiască până la 125 de ani, aşadar vorbim de o şansă foarte mică'“, a declarat pentru BBC Jan Vijg, profesor de genetică şi unul dintre autorii studiului.

Noul studiu foloseşte date din Human Mortality Database, ce adună laolaltă statistici ale mortalităţii din peste 40 de ţări. Studiul arată că oamenii înregistrează o creştere a speranţei medii de viaţă cu cât sunt născuţi mai recent, dar oamenii cu vârste de peste 100 de ani nu mai înregistrează progrese, indiferent de anul în care s-au născut. Studiile realizate pe centenari au arătat că stilul de viaţă joacă un rol mai important decât materialul genetic în ceea ce priveşte longevitatea. Însă, situaţia se schimbă în cazul persoanelor care trăiesc până la vârsta de 110 ani sau mai mult – genele sunt foarte importante.

Limitarea longevităţii pare să aibă legătură cu faptul că specia umană nu a evoluat pentru a trăi până la vârste extreme. Ceea ce se petrece în corpul uman după o jumătate de secol sau mai târziu – la vârste pe care strămoşii noştri nu le-au atins niciodată pe parcursul istoriei evolutive a speciei umane – reprezintă efecte secundare ale instrucţiunilor din ADN-ul uman şi care sunt importante în timpul tinereţii.

Orice încercare de a creşte speranţa de viaţă va avea nevoie de o abordare care să meargă dincolo de tratarea bolilor şi să trateze problematica vârstei în fiecare celulă din corp. „Pentru a obţine speranţe de viaţă maximale de 120, 125 sau 130 de ani, trebuie să facem ceva cu adevărat fundamental. Trebuie să schimbăm întreaga hartă genetică a speciei umane, va trebui să dezvoltăm mii sau zeci de mii de medicamente. Procesul de îmbătrânire este atât de complicat, încât nu va fi posibil să schimbăm de o manieră substanţială această limită a longevităţii umane“, a explicat profesorul Jan Vijg.

Însă, în timp ce unii oameni de ştiinţă au lăudat studiul, alţii l-au contestat. Pragul de 115 ani pare să fie unul prea ridicat, consideră profesorul James Vaupel, directorul Institutului Max Planck pentru Cercetări Demografice. El consideră că acest studiu reprezintă o „caricatură jalnică“ şi că, în trecut, oamenii de ştiinţă au anunţat că limita de longevitate era de 65, 85 şi 105 ani, însă viaţa le-a dovedit că s-au înşelat de fiecare dată.

„În această saga a părerilor de rău, cei convinşi că există limite iminente nu au utilizat datele demografice şi statistice pentru a-şi testa ipotezele despre limita speranţei de viaţă - în schimb, au folosit metode retorice, deficiente şi grafice drăguţe pentru a încerca să demonstreze validitatea sentimentelor lor de dezamăgire. Acest studiu nu aduce nimic nou prin prisma cunoştinţelor ştiinţifice în privinţa vârstei maxime până la care vom trăi“, a spus cercetătorul James Vaupel.