Video Trasee montane de vară în Parcul Național Retezat. Sfaturi pentru turiștii care pornesc la drum VIDEO
0Turiștii cate vor să exploreze Parcul Național Retezat au la dispoziție mai multe trasee montane, accesibile în timpul verii. Rangerii oferă câteva recomandări celor care pornesc la drum pe potecile de munte.
Cele mai multe trasee montane din Retezat sunt accesibile în timpul verii, dar salvamontiștii și rangerii din Parcul Național Retezat le recomandă turiștilor să fie echipați adecvat pentru excursiile pe munte și să se informeze despre ruta pe care o aleg și starea vremii.
Sfaturi de drumeție
Reprezentanții rezervației au oferit, pe pagina de Facebook a parcului național, câteva sfaturi turiștilor care plănuiesc să se aventureze pe potecile din Munții Retezat.
Sezonalitate: Verifică sezonalitatea traseelor înainte de a te porni la drum. Poți descoperi mai multe detalii despre traseele în Retezat pe pagina retezat.ro sau salvamonthd.ro.
Durata: Traseul propus va dura câteva ore sau câteva zile? Este puțin mai rece decât credeai? Întotdeauna informează-te în prealabil despre starea vremii! Alege echipamentul, materialele și alimentele necesare, în funcție de anotimp și de condițiile meteo, prevăzând și situații deosebite; Ia și o hartă a zonei.
Grad de dificultate: Vei merge pe o distanță scurtă în ritm lent sau pe o distanță lungă într-un ritm mai alert pe teren dificil? Când vei ajunge înapoi? Nu uita să anunți cabanierul, salvamontiștii sau vecinii asupra traseului pe care dorești sa-l urmezi și ora aproximativă de revenire.
Experiență: Ai un set special de abilități? Abilități pe care le-ai dobândit de-a lungul unei cariere foarte lungi? De exemplu, întreabă-te dacă ai nevoie de abilități speciale (de exemplu, alpinism, identificarea păsărilor, mersul pe o pânză de păianjen etc.) pentru a te bucura de priveliște în siguranță pe traseu? Alege traseele în funcție de pregătirea celui mai puțin experimentat membru al grupului.
Reguli: Nu părăsi poteca. Urmează marcajele și indicatoarele de pe traseu. Respectă restricțiile impuse ale ariilor protejate în care te afli, informează Parcul Național Retezat.
Trasee montane în Retezat
Patru drumuri urcă în munții Retezat din zona Hațegului, desprinse din șoselele Hațeg - Petroșani și Hațeg - Caransebeș, iar alte două din vestul Văii Jiului, traversat de Drumul Național 66A (video).
De aici, turiștii pot urca pe munți pe mai multe trasee marcate. Pa pagina retezat.ro sunt oferite câteva detalii despre parcurgerea lor:
1. Cârnic – Lacul Galeș – Șaua Zănoagelor
Pornind din locul de parcare Cârnic (video - drumul spre Cârnic), traseul urmărește drumul de acces la Cabana Pietrele până în locul numit curba Soacrei.
Înainte de a ajunge la complexul Pietrele, călătorii trec pe lângă Cascada Lolaia din Retezat (video).
De la cabană, se părăsește marcajul bandă albastră ce urcă spre Cabana Pietrele, traversând Valea Stânișoarei pe marcaj triunghi albastru o porțiune de câteva sute de metri, după care traversează Valea Pietrele, urmând marcajul triunghi roșu.
Parcurgerea traseului necesită atenție la traversarea celor patru punți de pe traseu și poate pune probleme de orientare în caz de ceață în zona Tăurilor din Valea Rea la intrarea spre Valea Rea.
2. Cârnic – Cabana Pietrele – Lacul Stânișoara – Vf. Retezat - retur
Traseul urmărește drumul de acces la Cabana Pietrele (video - valea Pietrele și Cascada Lolaia din Retezat) marcat cu bandă albastră, apoi de aici până pe vârf se urmărește marcajul triunghi albastru.
Este un traseu de dificultate medie, până la circa 2000 metri altitudine, unde se află Lacul Stânișoara. De aici, însă panta crește considerabil, ultima urcare până în Șaua Retezatului, necesitând atenție.
Până la urcarea finală spre Vârful Retezat, se urmează creasta principală, având în partea de vest priveliști asupra Rezervației Științifice Gemenele, zonă strict protejată, interzisă accesului turiștilor.
De-a lungul traseului sunt suficiente surse de apă potabilă, ultima sursă de apă se află deasupra Lacului Stânișoara. Cabana Pietrele oferă în sezon servicii de masă și cazare.
3. Cârnic – Cabana Gențiana – Lacul Pietrele – Curmătura Bucurii
Unul dintre cele mai populare trasee din partea nordică a parcului, datorită dificultății relativ medii pentru turiștii obișnuiți cu drumețiile montane.
Pornind din locul de parcare Cârnic, traseul urmărește drumul de acces la Cabana Pietrele până în locul numit curba Soacrei. De aici se părăsește marcajul bandă albastră ce urcă spre Cabana Pietrele, traversând Valea Stânișoarei pe marcaj triunghi albastru până la Cabana Gențiana.
Parcurgerea traseului necesită atenție la traversarea celor două punți peste Valea Stânișoara (aflată în construcție) și Valea Pietrele, în amonte de Cabana Gențiana, precum și la urcarea abruptă spre Curmătura Bucurii.
4. Râușor – Lacul Ștevia – Șaua Lolaia - Vf. Retezat
De la baza pârtiei Râușor (video), traseul urcă pe Valea Șteviei, marcaj bandă roșie alternând zone abrupte cu zone mai line până la limita pădurii de molid unde se află Refugiul Condor, adăpost deschis tot timpul anului.
După ieșirea în golul alpin, la circa 2000 metri altitudine. se poate devia de la traseu pentru circa 15 minute pentru a ajunge la Lacul Ștevia, aflat sub pereții abrupți ai Vârfului Retezat.
5. Râușor – Șaua Ciurila – Vârful Lolaia – Șaua Lolaia – Lacul Ștevia - Râușor
De la baza pârtiei Râușor, traseul urcă pe un drum forestier până în partea superioară a pârtiei apoi traversează pădurea de molid, o mică porțiune de lespezi de granit și ajunge prin jnepeniș în Șaua Ciurila.
De aici se părăsește marcajul cruce albastră care coboară la Cabana Pietrele prin Valea Stânișoarei și se urmărește Culmea Lolaia spre sud, având marcajul bandă galbenă.
6. Cabana Gura Zlata – Lacul Zănoaga
Traseul pornește din DJ 685 de pe Valea Râu Mare (video), trece pe lângă cabana Academiei Române, traversează pârâul Zlătuia pe un pod amenajat apoi urcă de-a lungul pârâului Turcului pa care îl traversează pe trei punți.
Poteca se află în imediata vecinătate a Rezervației Științifice Gemenele și străbat pădurea de fag, apoi odată ce creșterea altitudinii, pădurea de amestec pentru ca în final să predomine molidul.
7. Lacul Gura Apelor – Lacul Zănoaga - retur
Este a doua variantă de ascensiune spre Lacul Zănoaga și deși este mai scurt ca varianta cu pornire de la Gura Zlata iar altitudinea de la care pornește este mai mare, timpii de parcurgere sunt relativ egali din cauza primei părți abrupte a traseului.
Acesta pornește de la poarta de intrare Gura Apelor (video) a Parcului Național Retezat, urmează drumul de acces spre Gura Bucurii doar câteva sute de metri și urcă în serpentine abrupte spre est, prin pădurea de molid, până la limita superioară a acesteia câștigându-se circa 600m în altitudine.
8. Lăpușnicul Mic – Refugiul Gugu - Vf. Gugu
Traseul omologat pornește de la intrarea Gura Apelor a Parcului Național Retezat și poate fi parcurs cu un autovehicul de preferat cu gardă înaltă urmărind pentru circa patru kilometri drumul de acces spre Gura Bucurii, apoi spre dreapta pentru alți patru kilometri, drumul de contur al lacului Gura Apelor, până la confluența văii Lăpușnicul Mic (video).
Traversarea Lăpușnicului Mic nu se poate face cu autovehiculul, podul de tuburi fiind avariat.
De aici se traversează fie prin apă, fie în perioadele secetoase peste tuburile de beton, acest lucru necesitând mare atenție. Se continuă pe drumul de contur al lacului pentru circa doi kilometri, apoi poteca urcă, pentru prima parte ceva mai abrupt, apoi mai ușor, prin pădurea de molid pe culmea Branu.
9. Gura Bucurii – Lacul Bucura
Accesul se face pe drumul forestier Gura Apelor – Gura Bucurii de circa 20 kilometri, recomandat pentru autovehicule cu garda înaltă și accesibil, în funcție de vreme, de la jumătatea lui mai până la jumătatea lui noiembrie.
De la Gura Bucurii se traversează pe punte Valea Pelegii până în locul de campare Poiana Pelegii și urcă de-a lungul Văii Bucura urmând marcajul banda albastră dublat de cruce roșie.
Se ajunge relativ repede în golul alpin și după câteva ruperi de pantă specifice văilor glaciare se ajunge la Lacul Bucura lângă refugiul Salvamont.
10. Circuitul lacurilor din complexul glaciar Bucura
Accesul se face pe drumul forestier Gura Apelor – Gura Bucurii de circa 20 de kilometri, recomandat pentru autovehicule cu garda înaltă și accesibil, în funcție de vreme, de la jumătatea lui mai până la jumătatea lui noiembrie.
De la Gura Bucurii se traversează pe punte Valea Pelegii până în locul de campare Poiana Pelegii și urcă de-a lungul Văii Bucura urmând marcajul banda albastră dublat de cruce roșie.
După ieșirea în golul alpin, se continuă spre Lacul Lia urmând marcajul punct roșu, apoi poteca urcă pe lângă lacurile Ana, Viorica și Florica, în cel mai mare complex glaciar din Parcul Național Retezat.
11. Gura Bucurii – Șaua Plaiu Mic – Vf. Custura – Șaua Custurii - Valea Pelegii
De la Gura Bucurii se urmărește poteca marcată cu bandă albastră și cruce roșie care urcă în Șaua Plaiu Mic.
De aici se urcă spre nord-est urmând marcajul de creastă bandă roșie prin zone cu jneapăn, apoi lespezi de granit, până în punctul maxim al traseului, Vf. Custura, 2457 metri.
Se coboară pe creasta nordică, urmând marcajul cruce galbenă, trecând peste Fereastra Custurii, intersecția cu poteca ce coboară în Stâna de Râu și apoi în Șaua Custurii. Nu există surse de apă în zonele de creastă, doar în prima și ultima parte a taseului, pe Valea Pelegii.
12. Cheile Scorotei – Stâna Scorota – Șaua Drăcșanu – Vf. Piatra Iorgovanului
Traseul pornește din Drumul național 66A (video), traversează Jiul de Vest, pătrunde prin Cheile Scorotei, traversează pădurea de fag și amestec și ajunge la ieșirea din pădure la Stâna Scorota.
De aici se părăsește marcajul punct galben și se urcă spre nord-vest pe o potecă pastorală în golul alpin prin Șaua Drăcșanu, până la intersecția cu traseul principal de creastă al Retezatului calcaros, marcat cu bandă roșie.
Fiind un traseul aflat într-o zonă calcaroasă, sursele de apă sunt puține, cea mai importantă fiind la Stâna Scorota.
13. Cheile Buții – Cabana Buta – Vf. Piule – Vf. Pleșa – Cheile Buții
Pornind de la Cheile Buții (video), poteca marcată cu banda albastră și cruce roșie urcă prin pădure și câteva poieni și intersectează drumul de acces Câmpu lui Neag - Cabana Buta.
Se urmează acest drum până la cabană, apoi după câteva sute de metri se ajunge la refugiul Salvamont și locul de campare Buta.
De aici se continuă spre Stâna Scorota pe marcajul banda galbenă, se traversează pârâul Buta Mică după care poteca urcă ușor până la ieșirea din pădure spre abruptul Gurganului. Traseul urcă pe grohotiș și printre jnepeni în Șaua Iepii (Scorota) și apoi în punctul maxim al traseului, Vf. Piule 2081 metri.
Parcurgerea traseului necesită atenție la traversarea zonei de creastă, mai ales în condiții de ploaie, când calcarul poate fi alunecos. Surse de apă se pot găsi la Buta Mică, Cabana Buta, în pădure sub Vf. Pleșa.
14. Stâna de Râu – Tăul Țapului – Porțile Închise
Traseul pornește din capătul drumului forestier Râu Bărbat. Porțiunea de drum forestier Hobița – Stâna de Râu se parcurge în aproximativ o oră cu autovehicule cu garda înaltă.
Din locul de parcare se trece pe lângă stâne și se ajunge în poiana unde este permisă camparea, lângă refugiul Salvamont fără echipe de permanență, dar deschis turiștilor. Se traversează puntea și urmând marcajul punct albastru se ajunge după circa 2 ore la Tăul Țapului, apoi traversând porțiuni de grohotiș în zona de creastă la extremitatea sud-vestică a Porților Închise.
Parcurgerea traseului necesită atenție la traversarea Porților Închise, Spălatura Păpușii, o zonă în care sunt montate și cabluri de oțel și Spintecătura Păpușii.
Se încarcă comentariile...
