Misterele Turciei. Drumețiile care dezvăluie moștenirea unui imperiu colosal. Cel mai vechi tratat de pace și primul poem de dragoste
0Când vine vorba despre Turcia, toată lumea a auzit de Istanbul, despre perlele litoralului său fantastic scăldat de Egee, Mediterană, sau Marea Neagră. Dar ținuturi misterioase, cu istorie și povești care se pierd în negura vremurilor, așteaptă să fie descoperite.
Se știe că meleagurile Turciei găzduiesc nenumărate vestigii pe care popoare antice, precum grecii ori romanii, le-au lăsat în trecerea lor pe aici. Dar despre partea sa continentală nu se cunosc prea multe lucruri, cel puțin nu în afara granițelor, de către turiștii avizi să descopere ținuturi încă neexplorate.
Aceste locuri ascund tezaure, mistere și povești aproape deloc știute, despre alte civilizații străvechi, uitate, care au stăpânit peninsula anatoliană de-a lungul istoriei.
Din remarcabilul mozaic cultural distinctiv al Turciei nu putea să lipsească primul imperiu al Anatoliei – puternicul și influentul Imperiu Hitit, care a lăsat în urmă o vastă și incredibilă moștenire.
Celor pasionați de istorie, cultură, artă și natură, care-și propun de fiecare dată în ale lor planuri de vacanță să exploreze locuri și lucruri noi, pe trasee mai puțin „bătătorite”, le propunem, ca idee de călătorie, Traseul Hitit, o altfel de Via Transilvania de la noi, ce cuprinde comori antice lăsate în urmă de primul imperiu al Anatoliei.
Testamentul primului imperiu al Anatoliei, unul dintre pilonii istoriei antice
Imperiul Hitit este considerat unul dintre pilonii semnificativi ai istoriei mondiale. Deși nu se cunoaște cu exactitate originea hitițiilor, se crede că au migrat în Anatolia la începutul mileniului al doilea înaintea erei noastre, dar limba pe care o vorbeau reprezintă una dintre cele mai vechi limbi indo-europene. Cercetători precum Vladimir Gheorghiev şi S. Bugge au remarcat asemănări între limba vorbită de hitiţi şi cea a tracilor din care se trag și dacii.
Hitiții au lăsat drept moștenire, printre altele, cel mai vechi tratat de pace, dar și primul poem de dragoste cunoscute în istorie. Tratatul de la Kadesh a fost încheiat în 1274 î.Hr., după o bătălie cu egiptenii, fiind un exemplu timpuriu de diplomație și negocieri internaționale. Iar poemul de dragoste, descoperit în ruinele Capitalei Imperiului Hitit - Hattusa de astăzi - este și mai vechi - datează din jurul anului 2000 î.Hr. A fost scris pe o tăbliță din lut, în limbaj cuneiform adaptat de la sumerieni. Scrierea lor, în schimb, este una nemainîntâlnită, în sensul că un rând se citea de la stânga la dreapta, iar următorul de la dreapta la stânga, o particularitate unică descifrată pe Piatra de la Hama.
De altfel, de la hitiți avem mii de tăblițe cuneiforme care documentează legi, mituri, ritualuri și tratate, dar ei au lăsat în urmă și temple, palate și ziduri de apărare impresionante, care demonstrează că au reprezentat o societate avansată și organizată.
Potrivit unor tăblițe descoperite în Egipt, hitiții sunt motivul distrugerii puternicului Imperiu Babilonian şi a Dinastiei lui Hammurabi. Ei apar menționați inclusiv în Vechiul Testament și li se atribuie și folosirea pentru prima dată a carelor de război ușoare.
Traseul care explorează așezările și moștenirea unei civilizații extrem de avansate
În urmă cu mai bine de trei milenii, Imperiul Hitit – una dintre cele mai mari civilizații din Epoca bronzului - se întindea pe întreg teritoriul Anatoliei de astăzi. Pe parcursul a peste patru secole și jumătate de domnie, puternicul imperiu a contribuit semnificativ la istoria și cultura umanității.
Descoperirile arheologice din secolul XX au readus la lumină importanța acestei civilizații uitate, renumită pentru realizările sale în arhitectură, artă și inginerie.
Astăzi, Traseul Hitit reprezintă o rută de drumeții mai puțin explorată din Turcia, care oferă posibilitatea ca așezările istorice ale acestei civilizații antice să poată să fie descoperite și explorate, pentru a învăța despre vasta și uimitoarea sa moștenire culturală.
Cele mai remarcabile ruine hitite se regăsesc în Provincia Çorum, din Anatolia Centrală a Turciei.
Uimitoarea rută de drumeții, de aproximativ 400 km, din inima Turciei
Cu o lungime totală de 385 de kilometri, Traseul Hitit ce pornește dintr-un parc național include 17 drumeții pe o distanță de aproximativ 236 de kilometri și alte șase rute alternative, precum traseele pentru biciclete off-road.
Destinațiile principale de pe traseu sunt Hattusa / Hattușa - vechea Capitală a hitiților, Alacahöyük - cel mai mare oraș al imperiului și Sapinuwa / Șapinuwa - primul centru militar și administrativ al Anatoliei.
Boğazkale-Hattusa-Sapinuwa, Alacahöyük-Alaca-Sapinuwa și Boğazkale-Alacahöyük formează nucleul acestui traseu fascinant.
Sunt nenumărate opțiuni de cazare, pe traseu, de la hoteluri moderne, la bungalouri, pensiuni ori campinguri, disponibile în locuri precum: Alacahöyük, Boğazkale și İncesu.
Alacahöyük - una dintre moștenirile din Epoca Bronzului lăsate în urmă de hitiți
Alacahöyük, unul dintre cele trei orașe principale hitite din Provincia Çorum reprezintă punctul de plecare pe Traseul Hitit. Deține unul dintre primele situri naționale de excavații din Turcia, fiind extrem de important pentru cei interesați de arheologia Epocii Bronzului. Zona este locuită de mai bine de 6.000 de ani.
Inițial a fost un oraș al culturii Hatti, înainte de a fi cucerit de hitiți.
Așezarea se remarcă pentru sistemele sale extinse de apărare și porțile impunătoare, construite pentru a preveni invaziile.
Printre descoperirile remarcabile de aici se numără: Poarta Sfinxului, decorată cu sculpturi de sfincși, și Mormintele Regale, ce datează din perioada Hatti, fiind utilizate și de către hitiți. În acestea au fost descoperite artefacte bogate, inclusiv bijuterii și obiecte de cult.
„Poarta Sfinxului” era una dintre cele două porți principale de intrare în oraș, dotată cu turnuri, blocuri de piatră și sculpturi pe peretele exterior. În realitate, marca intrarea într-un templu. Palatul Templu găzduiește Mormintele Regale, pe lângă uriașe camere de depozitare.
În Muzeul Alacahöyük sunt expuse artefacte ce se întind pe perioada a trei milenii, datând din perioadele Calcolitic (Epoca Cuprului, ce începe în jurul anului 3.700 î.Hr.), Bronz Timpuriu, Hitit și Frigian (secolele XIII - VII î.Hr.).
Mai multe lucruri despre Alacahöyük pot fi aflate și la Muzeul Civilizațiilor Anatoliene de la Ankara ce găzduiește unele dintre cele mai semnificative descoperiri de la sit, inclusiv decorațiile originale ale Porții Sfinxului și cursurile solare din bronz - emblematice pentru civilizația și arta hitită -, precum și o statuie a unui cerb, din bronz și argint - dar funerar descoperit în Mormintele Regale; și o figurină ce reprezintă un taur tot din bronz și argint din perioada Hatti.
Hattusa - Capitala antică hitită, următoarea oprire pe traseu
În Districtul Boğazkale, „Orașul celor o mie de zei” după cum este menționat în multe dintre cele 30.000 de tăblițe de lut descoperite în sit, a servit drept capitală a civilizației hitite timp de 450 de ani. Hattusa este astăzi inclus astăzi în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO alături de alte nouă situri ale Turciei, cât și pe lista UNESCO Memoria Lumii.
Printre tăblițele de lut descoperite aici și păstrate în Muzeele Arheologice de la Istanbul și la Muzeul de Artă Orientală Antică se află și Tratatul de Pace de la Kadesh.
Hattusa, aflat la sud de Alacahöyük, seamănă de la distanță cu un puzzle uriaș de piatră, în verdeață, fiind considerat un remarcabil muzeu în aer liber datorită ruinele templelor, porților, clădirilor regale și zidurilor orașului. Și aici se află o Poartă a Sfinxului asemănătoare celei din Alacahöyük, dar și Poarta Regelui, precum și Marele Templu, dedicat Zeului Furtunii Teshub și Zeiței Soarelui Arinna.
Lângă situl principalul se află Poarta Leilor, magistrală operă de artă care arată cât de avansați erau hitiții în prelucrarea pietrei, fiind decorată cu sculpturi masive de lei. Marea Cetate reprezintă de asemenea un sistem de fortificații impresionant, cu ziduri masive și turnuri defensive.
În apropierea sitului se află și Templul în aer liber Yazılıkaya, ce conține o serie de reliefuri sculptate în stâncă, reprezentând zei și zeițe ale panteonului hitit. Cele două camere principale sunt de asemenea decorate cu imagini ale zeilor hititi, inclusiv regele și regina divină. Reliefurlei sunt extrem de bine păstrate și oferă informații prețioase despre religia și mitologia hitită.
Artefacte și rămășițe excavate din orașul antic Hattusa sunt expuse și în Muzeul Civilizațiilor Anatoliene de la Ankara și la Muzeul Boğazköy.
Sapinuwa - centrul religios al hitiților
În Districtul Ortaköy de astăzi, a existat un important centru militar și religios în timpul erei hitite. Orașul găzduiește două temple construite separat în numele a doi zei ai furtunii, precum și instituții vitale acelor vremuri, precum Palatul Reginei și Comandamentul Armatei.
Aproximativ 4.000 de tăblițe cuneiforme hitite au fost găsite în acest oraș. Dovezile incontestabile ale civilizației hitite fac astăzi parte din colecția Muzeului Arheologic din Çorum.
Tot pe Traseul Hitit se află și Valea Râului Alaca și Canionul İncesu, în apropierea orașului Sapinuwa. Începând de la Mormântul de Piatră Gerdek, de lângă satul Geven, valea se întinde până la satul Cemilbey. Raftingul este o altă activitate populară în canion.
Se încarcă comentariile...
