„Maldivele Italiei” și plajele paradisiace ale orașelor ascunse din Salento VIDEO
0Cei care visează la o vacanță în Maldive ar putea alege o destinație de vacanță mult mai apropiată, însă la fel de spectaculoasă. Salento și-a câștigat numele de „Maldivele Italiei” datorită plajelor sale paradisiace, cu nisip fin și ape cristaline.
Salento și-a câștigat numele de „Maldivele Italiei” datorită coastelor sale paradisiace. Parte a regiunii administrative Puglia, se mândrește și cu o bogată moștenire culturală, influențată de un amestec de culturi care și-au lăsat amprenta de-a lungul secolelor.
Unde sunt se află „Maldivele Italiei”
„Maldivele Italiei” sunt situate între Marea Adriatică la est și Marea Ionică la vest. Chiar dacă este o peninsulă relativ mică - 100 de kilometri lungime și 40 de kilometri lățime - cele două coaste sunt extrem de diferite, scrie Euronews.travel.
Unele dintre cele mai uimitoare locuri de aici sunt Punta Prosciutto (Ham Point), Pescoluse și parcurile naturale: Punta Pizzo și Porto Selvaggio, unde marea se întâlnește cu dune de nisip, acoperite cu tufișuri veșnic verzi.
Porto Cesareo face parte dintr-o rezervație marină perfectă pentru amatorii de scufundări. Adâncul mării oferă caracteristici subtropicale, cu specii de pești văzuți, de obicei, în mările mai calde.
Orașul este format din insule, precum Isola dei Conigli (Insula Iepurilor), la care se poate ajunge cu barca sau chiar și înot.
Gallipoli, din partea de vest, este o destinație care trebuie neapărat vizitată. Centrul său istoric este o insulă transformată în fortăreață, accesibilă printr-un pod vechi de 500 de ani, cu o rețea complicată de alei, care par din alte timpuri.
Principalele atracții sunt cetatea, Catedrala Sant'Agata și Spiaggia della Purità (Plaja Purității). Baia Verde, din apropiere este alegerea perfectă pentru turiștii dornici de distracție, care vor să se bucure de viața de noapte. Locul este unul dintre cele mai bine cotate, în acest sens, din întreaga țară.
Cele două mări se întâlnesc în Santa Maria di Leuca, una dintre extremitățile Italiei. Oamenii merg în vârful, numit Punta Ristola, pentru a admira apusuri și răsărituri.
Tururile cu barca arată cât de diferite sunt cele două părți ale coastei, deoarece micile stânci de pe Marea Ionică se transformă în unele impunătoare, pe Marea Adriatică. Ambele părți au peșteri, iar unele dintre ele obișnuiau să găzduiască oamenii din paleolitic, pe vremea când Mare Mediterană nu exista.
Arheologii au găsit, de asemenea, inscripții din epoca greco-romană, mai ales de la marinari care le cereau zeilor să-i protejeze, în călătoriile lor.
În spatele farului se află o bazilică, un fost templu al zeiței Minerva, cu toate că legenda spune că Sfântul Petru a creștinat-o, în timpul unui pelerinaj la Roma.
Coastele accidentate din Salento
Partea adriatică a subregiunii Salento nu mai este asemănătoare cu Insulele Maldive, dar nu este nici pe departe mai puțin uimitoare. Coasta accidentată reunește peșteri și stânci, de explorat cu barca sau în timpul scufundărilor, sau ca alpinist.
Cel mai notabil loc este Il Ciolo, un canion străbătut de un pod de 40 de metri înălțime, care este totodată și o platformă pentru cei care au curajul și abilitățile necesare de a face scufundări de aici.
O zonă mai accesibilă pentru scufundări ar fi însă piscina naturală de la Grotta della Poesia (Peștera Poeziei) de „doar” cinci metri. Dintre numeroasele peșteri din partea de est, Grotta della Zinzulusa (Peștera Zinzulusa) este una dintre cele mai spectaculoase.
Mai multe plaje și orașe din Salento poartă numele unui turn (torre), cum ar fi Torre Lapillo, Torre Chianca, Torre Inserraglio, Torre dell’Orso și Torre Specchia Ruggeri. Acestea au fost construite în secolele al XV-lea și al XVI-lea, pe vremea când Salento făcea parte din Regatul Napoli.
Datorită locației sale geografice, Puglia a fost considerată un punct strategic între estul și vestul Europei și Africa, așa că a trebuit să fie bine apărat de invazii.
O altă destinație cheie pe malul Adriaticii este Otranto, un oraș văruit în alb, cu vedere către marea azurie. Centrul istoric este protejat de Porta di Terra, o poartă care datează din Epoca Napoleoniană. Castro și Santa Cesarea din apropiere merită, de asemenea, o vizită pentru a intra în atmosfera unor veritabile sate pescărești
Orașul Lecce, o vizită obligatorie
Peisajele din salento sunt completate de Salento măslini, podgorii și ferme tipice locului. Există multe orașe cu clădiri istorice bine conservate, precum Ostuni și Nardò.
Cel mai mare oraș din Salento, Lecce găzduiește universitatea locală și principalele muzee. Este construit în stil baroc, cu piatră cretă, ce pare de culoare roz sub razele soarelui.
În piața principală se află un amfiteatru, care a fost excavat cu aproximativ un secol în urmă, după ce un cercetător local a descoperit că zona a fost ridicată pe ruinele romane. Pentru că nu au vrut să distrugă întreaga piață, Piazza Sant’Oronzo, doar jumătate din amfiteatru este vizibil sub nivelul solului.
Printre numeroasele biserici din Lecce, catedrala și Bazilica vine cu detalii rafinate, în stil baroc.
Cele mai delicioase preparate și timpul perfect pentru o călătorie
Bucătăria locală din Salento combină pastele, pește, fructe de mare, burrata și legume cultivate de fermieri locali, cum ar fi roșiile, vinetele și măslinele.
Preparatul specific zonei se numește „ciceri e tria” (paste cu năut prăjit). Poate fi găsit oricând pe parcursul anului. O gustare tipică, de luat din drum este „puccia”: o pâine umplută de obicei cu brânză, carne și legume.
Pentru desert, sau micul dejun, sunt recomandate „pasticciotto”: produse de patiserie umplute cu cremă de ouă și înghețată făcută cu carosello, un fruct asemănător castravetelui.
Din cauza vântului puternic și arzător, zona ar fi de evitat în lunile iulie și august. Cel mai bun moment pentru o vizită ar fi în lunile mai, iunie și septembrie.
Se încarcă comentariile...
