Jurnal de vacanţă, pe bicicletă. Malurile Dunării din sudul ţării văzute de pe două roţi: tradiţie, legendă şi omenie
0Povestea aventurii care a pus Dunărea românească pe harta traseelor de cicloturism continuă cu un reportaj pe două roţi de pe malurile din judeţele din sudul ţării: Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt şi Dolj. Bunătăţuri tradiţionale, poveşti locale şi oameni cumsecade sunt câteva din ”piesele” care leagă un nou reportaj din seria celei mai frumoase campanii "Adevărul" - "125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă".
După cum v-am povestit şi în articolul de ieri, voluntarii Cycling Romania vor împărtăşi cele mai interesante descoperiri şi experienţe din Turul Dunării pe bicicletă cu cititorii Adevărul, în cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - “125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”. Ei vor aduce în atenţia cititorilor interesaţi să descopere ţara, locuri pitoreşti care merită să fie văzute şi oameni care merită să fie vizitaţi.
De data aceasta vom vorbi despre zona cea mai apropiată de Bucureşti din judeţele din sud: Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt şi Dolj. Poate vă întrebaţi ce anume îţi poate oferi un traseu de bicicletă într-o zonă de câmpie, pe teren plan, care pe deasupra mai traversează şi cea mai aridă regiune românească? Ei bine, echipa de velo-cercetaşi au avut parte de mai multe surprize plăcute decât s-ar fi aşteptat.
Confluenţa Argeş - Dunăre (Călăraşi)
Confluenţa Argeş Dunăre
Ştiţi că, în judeţul Călăraşi, în apropiere de Olteniţa, la confluenţa Argeş - Dunăre, se află o zonă deltaică? Mergând pe dig, se pot zări diverse specii de păsări şi se pot face popasuri pentru pescuit. Există un drum de acces pietruit care leagă Bucureşti de Olteniţa, pe malul Argeşului, excelent pentru cicloturism.
În judeţul Călăraşi, cicloturiştii au avut parte de drumuri liniştite, foarte puţin circulate şi de o plimbare printre ostroave. Din praful Bărăganului, ei au sărit de pe biciclete direct în şalupă, care i-a purtat pe canalele Dunării. La bord, s-au bucurat de plăcinte cu brânză, asezonate cu un şpriţ subţire de vară.
În livada cu caişi (Călăraşi)
În satul Grădiştea, voluntarii l-au vizitat pe medicul veterinar, Ilie Tîlpeanu. Acesta s-a arătat bucuros de oaspeţi şi le-a prezentat gospodăria familiei, cu ferma de păsări, livada şi grădina cu flori. Cu dogoarea de-afară, îţi pică foarte bine sucul răcoritor gustat în bucătăria de vară, alături de gogoşi proaspete şi nişte caise fantastice culese cu propriile mâini chiar din pomii din grădina omului. Nea Ilie promite acelaşi tratament oricărui cicloturist care-i va călca pragul casei.
Conservarea raţei roşii şi a cormoranului mic (Olt)
Într-una din seri, voluntarii au poposit în comuna Giuvărăşti unde au avut parte de o surpriză tare plăcută. Tânărul primar, Doru Imireanu, a amenajat, cu ajutorul WWF, un spaţiu de observare a faunei din lunca Dunării. În 2009, WWF a demarat proiectul Life+ „Conservarea Transfrontalieră a cormoranului mic şi raţei roşii în zone cheie din România şi Bulgaria”. O veste bună că dincolo de exploatările economice de tot soiul, se face ceva şi pentru conservarea luncii Dunării! Mai puneţi la socoteală că WWF-România a fost partenerul Cycling Romania în Turul Dunării, susţinând cicloturismul şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale.
Foto: Mircea Crisbăşanu, coordonatorul Cycling Romania, împreună cu Doru Imireanu, primarul de la Giuvărăşti
Fântâna secretă de la Sucidava (Olt)
La Sucidava (sat Celei, lângă Corabia, Jud. Olt), se poate vizita unul dintre cele mai bine păstrate situri arheologice din localităţile dunărene, aşezare construită de Aurelian la 257-275 d.Hr. Aici se află Fântâna Secretă, unică prin faptul că parcurge 25 de metri în subteran printr-un tunel. Pe vremuri, fântăna alimenta localnicii dintr-un izvor ascuns aflat în afara zidurilor.
Aici, îl puteţi întâlni pe Dumitru Şapcă, administratorul sitului, descendent al familiei Şapcă, la şase generaţii distanţă de Preotul Radu Popa Şapcă, revoluţionar la 1848. Domnul Şapcă ne-a condus către Fântâna Secretă, unică prin faptul că parcurge 25 m în subteran printr-un tunel; pe vremuri, ea alimenta localnicii dintr-un izvor ascuns aflat în afara zidurilor.
Popasuri dunărene (Dolj)
În judeţul Dolj, nu veţi găsi doar munţi de pepeni la margine de drum, ci şi oameni foarte primitori unde turiştii pot încerca experienţa adevărată de viaţă la ţară. Popasurile dunărene sunt acele gospodării de oameni minunaţi unde te vei bucura de liniştea satului, şi vei fi servit cu mâncare delicioasă şi sănătoasă.
Voluntarii au vizitat gospodăriile locale din Bârca, Goicea, Cârna şi Măceşu de Jos şi au cunoscut oameni activi, care vor şi chiar au reuşit să schimbe lucrurile în bine. Isabela Cioboată din comuna Cârna este un adevărat lider în comunitate, tipul de olteană-spirt care nu poate sta locului nicio clipă şi gestionează zona comunei sale în cadrul proiectului Popasuri Dunărene. Vă poate îndruma către casele din Cârna care pot primi oaspeţi.
Rodica Ciutureanu, „doamna Facebook“ din comuna Bârca, e un fenomen local prin modul în care se implică în comunitate. Ea a iniţiat un atelier de croitorie, e foarte activă online, face parte din proiectul Popasurilor şi i-a primit pe voluntari cu masa întinsă, cu varză călită, pui de curte fript, mămăliguţă de vis şi brânză sărată de oaie.
Mănăstirea Sf. Ioan Rusul - o oază de linişte pentru călători
Foto: Mănăstirea Sf. Ioan Rusu
Situată în satul Slobozia (jud. Giurgiu), mănăstirea Sf. Ioan Rusu oferă, pe lângă posibilităţile de cazare/camping, o adevărată oază de linişte, un retreat excelent pentru biciclişti şi nu numai, cu grădină şi izvor de apă potabilă. Aici, eşti fermecat de grădina de flori este foarte bine îngrijită, de liniştea adâncă din interiorul curţii, întreruptă doar de murmurul cântarii de utrenie.
Nu trebuie sa fii religios ca să simţi atmosfera stranie, de un arhaic greu de explicat, dar lesne de simţit odată ce asculţi sonorităţile bizantine ale cântecelor bisericeşti. Aici îl puteţi întâlni pe Fratele Constantin, care cu 44 de ani în urmă a făcut armata la schitul milităresc, situat chiar pe locul actualei mănăstiri. Un personaj foarte pitoresc si un călugar oarecum atipic prin locvacitate. „Unui om nu-i trebuie mult ca să fie fericit”, ne-a povăţuit Constantin la plecare.
Vă reamintim că cei 32 voluntari români şi bulgari au parcurs, în 2 săptămâni, trasee de peste 5.000 de km pe malul românesc al Dunării, între Calaraşi si Oraviţa. Scopul este acela de a a cunoaşte mai bine această regiune culturală deosebit de variată şi pentru a inventaria obiectivele turistice găsite pe traseu, fie că sunt monumente istorice, zone cu peisaje deosebite, gospodării ale localnicilor, locuri de cazare, restaurante sau pur şi simplu oameni primitori de-ai locului care au mereu istorisiri captivante de împărtăşit. Infomaţiile colectate de ei, vor fi prezentate pe un portal naţional de cicloturism, care va fi disponibil din luna septembrie, atât în română, cât şi în engleză. Mai multe despre investigarea Turului Dunării pe bicicletă aici.
Acest material a fost scris de către Simona David, unul dintre fondatorii Asociaţiei ROI (www.aroi.ro) şi parte dintre voluntarii care au participat la organizarea Traseului Dunării. În cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România” vă invităm să ne plimbăm de-a lungul Dunării aşa cum au făcut-o cei 32 de voluntari, prin reportaje săptămânale scrise chiar de ei.
Dacă ai fost la în locuri inedite de pe malurile Dunării şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem pe alte meleaguri pitoreşti ale României, ne poţi poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Jurnal de vacanţă, de pe bicicletă. Povestea primului traseu de cicloturism al Dunării
Se încarcă comentariile...
