FOTO Jurnal de vacanţă, de pe bicicletă. Povestea primului traseu de cicloturism al Dunării
0
Un grup de entuziaşti români şi bulgari au pornit în vacanţă pe şa şi s-au apucat să bată malurile Dunării pentru a pune România pe harta ţărilor unde cicloturismul este deja de amploare. Cea mai frumoasă campanie ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România” continuă cu un reportaj dintr-un unghi diferit de prin locurile unde Dunărea este la ea acasă.
32 de tineri voluntari au optat pentru a-şi petrece vacanţa în mod activ, pe bicicletă. Ei au participat la o expediţie inedită de-a lungul Dunării, timp de două săptămâni, în perioada 24 iunie - 9 iulie 2013. Au răspuns, astfel, la chemarea Cycling Romania şi a Asociaţiei ROI pentru o iniţiativă derulată cu sprijinul Programului European Tineret în Acţiune, cu un scop ambiţios: să aşeze malul românesc al fluviului pe harta internaţională a cicloturismului.
Voluntarii, împărţiţi în opt echipe mixte, formate din români şi bulgari, au parcurs trasee diferite care au însumat peste 5.000 km pe bicicletă. Ei au plecat din Călăraşi şi Oraviţa şi au parcurs trasee de 80-140 km/zi, bucurându-se, atât pe ploaie, cât şi sub soarele arzător, de peisaje variate şi întâlniri cu oameni interesanţi.
În curând – un portal de cicloturism
Toate infomaţiile colectate de voluntari sunt acum organizate şi vor fi prezentate pe un portal naţional de cicloturism, care va fi disponibil din luna septembrie, atât în română, cât şi în engleză. Cum va arăta portalul, puteţi vedea aici. Până atunci, voluntarii Cycling Romania vor împărtăşi cele mai interesante descoperiri şi experienţe cu cititorii Adevărul, în cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - “125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”. Săptămânal, vom aduce în atenţia celor interesaţi să descopere ţara pe bicicletă, locuri pitoreşti şi oameni care merită să fie vizitaţi.
De ce şi pentru ce
Din păcate, cicloturismul nu este încă o prioritate la nivel naţional, poate pentru că există o idee eronată, potrivit căreia cicloturismul nu ar aduce cine ştie ce venituri. Adevărat, vacanţa pe bicicletă poate fi accesibilă în egală măsură unui student, cât şi unui angajat dintr-o corporaţie, dar şi în acest domeniu există posibilităţi pentru toate gusturile şi pentru toate buzunarele.
Studiile Euro Velo arată însă că, la nivel European, un cicloturist din Austria cheltuie aproximativ 68 euro/zi, mai mult decât media.
„Cicloturismul generează venituri anuale de 44 miliarde de euro la nivel european, iar noi suntem convinşi că şi România poate deveni o destinaţie atractivă, atât pentru cicloturiştii străini, cât şi pentru cei români”, explică Mircea Crisbăşanu, coordonatorul proiectului Cycling Romania.
Dunărea atrage peste 1,5 milioane de turişti anual în sectorul Passau-Viena, în timp ce malul românesc, care reprezintă o treime din suprafaţa fluviului, atrage doar câteva sute de turişti străini anual. Furnizarea de informaţii credibile despre sectorul românesc pe un portal on-line, iniţiativa Cycling Romania, este una dintre condiţiile de bază pentru a atrage mai mulţi turişti. Pentru cei interesaţi, să ştiţi că Cycling Romania şi-a propus să organizeze Turul Dunării şi în 2014 şi să continue investigarea de trasee în zona Dobrogea-Delta Dunării.
Punctul de plecare
Numărul de turişti care preferă să-şi petreacă vacanţa pe bicicletă în România este, în prezent, foarte redus, cauza principală fiind, lipsa de informaţii. În general, străinii pasionaţi de această activitate sunt deschizători de drumuri la noi în ţară, aventurându-se să descopere România pe bicicletă, chiar mai mult decât românii.
În România, tinerii au început să fie receptivi. Printre voluntarii Cycling Romania s-au aflat atât studenţi, cât şi liberi profesionişti, consultanţi în design, peisagistică şi proiecte cu fonduri europene sau angajaţi în mediul corporatist.
Ce contează pentru cicloturişti: simplitatea şi oamenii primitori
Echipele de voluntari şi-au pregătit traseele cu câteva săptămâni înainte. Despre unele obiective vizitate aflaseră şi se documentaseră dinainte – fie pe Internet, fie din surse locale -, dar pe cele mai multe le-au descoperit pe drum. Acestea nu sunt legate de turismul comercial, ci de peisaje variate, de oameni ospitalieri, de tradiţii, meşteşuguri, într-un cuvânt, de suflet.
Nu în ultimul rând, Turul Dunării a fost la înălţime şi din punct vedere culinară. Din păcate, fotografiile nu pot surprinde savoarea unui prânz luat în curte la Bârca, gustul caiselor din livadă din Grădiştea, al roşiilor de Maglavit sau al păstrăvului prins pe munte.
Aşadar, poveştile pe care le vom prezenta pe parcursul campaniei noastre vor fi diverse şi focalizate pe oameni. Pe blogul proiectului, puteţi citi câteva impresii “la cald” din călătoria lor. Ceea ce i-a impresionat cel mai mult pe voluntarii Cycling Romania sunt oamenii deschişi pe care i-au întâlnit şi locurile simple, fără muzică asurzitoare, fără manele şi termopane.
Datorită partenerilor deschişi să-i ajute, voluntarii au stat peste noapte şi la hoteluri, şi la pensiuni, dar şi în tabere şcolare. În acelaşi timp, s-au simţit foarte bine şi în propriile corturi instalate în curţile oamenilor, pe terenul ocolurilor silvice sau chiar pe un teren de sport al unei şcoli din satul Mănăstirea.
Ce apreciază turiştii străini
Pe drum, voluntarii au întâlnit 17 cicloturişti străini – mare parte din Franţa, dar şi din Spania, Olanda, SUA şi Germania. Şi ei au apreciat ospitalitatea românilor, care uneori i-au poftit la masă sau le-au oferit fructe din ogradă. Cu unele dintre aceste gazde primitoare, turiştii străini s-au înţeles chiar dacă nu vorbeau aceeaşi limbă. Turiştii germani le-au povestit voluntarilor cât de plăcut surprinşi au fost de faptul că, pe traseu, au fost salutaţi cu veselie de copii, ceea ce nu au mai întâlnit în alte ţări.
Cicliştii locali
Partea bună este că, în oraşele prin care au trecut, la Călăraşi, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin, Calafat, voluntarii au fost întâmpinaţi de oameni de-ai locului pasionaţi de mersul cu bicicleta. A fost o surpriză plăcută să întâlnească oameni care înţeleg că cicloturismul este nu numai o posibilitate de petrecere în mod plăcut a timpului liber, dar şi de dezvoltare sustenabilă a comunităţilor locale.
De aceea, de fiecare dată când s-au întâlnit cu astfel de oameni binevoitori, voluntarii le-au mulţumit, acordându-le, simbolic, diplome de promotori ai cicloturismului. Pe viitor, Cycling Romania şi-a propus chiar să includă în echipele de voluntari tineri din comunităţile locale.
Slow – turism
Atenţie însă! Mircea Crisbăşanu, iniţiatorul Cycling Romania, avertizează că “acest tip de turism nu este pentru cei care se grăbesc, nu este o competiţie, ci se adresează celor care doresc să se bucure de natură şi să descopere farmecul local prin slow tourism”! Distanţa optimă de parcurs într-o zi depinde de nivelul de antrenament.
Dacă eşti începător, atunci e bine să-ţi propui la început parcurgerea a 15-30 km / zi. Pentru cei antrenaţi, un ritm relaxat de 50-70 km / zi le permite să se bucure de privelişti şi de conversaţiile interesante cu localnicii sau alţi călători întâlniţi pe drum, după cum puteţi vedea aici.
Profil de cicloturist
Este îmbucurător faptul că numărul bicicliştilor este vizibil în creştere. Totuşi, trebuie să ştiţi că una este mersul pe distanţe scurte, în localitatea unde trăieşti, şi alta este să parcurgi un traseu de câteva zile care poate include tipuri diferite de drumuri (asfalt, pietriş, pământ etc.) sau chiar drum în pantă.
Te atrage ideea ce deveni cicloturist?
Evident, în primul rând, trebuie să ştii să mergi pe bicicletă: şi începătorii pot merge pe traseu, pe măsura efortului pe care-l pot face. Alina Ene, designer, una dintre voluntarele care au parcurs şi peste 100 de km zilnic, a învăţat să pedaleze anul trecut.
Este bine de ştiut că fetele nu sunt cu nimic mai prejos decât băieţii, s-au descurcat de minune. Ioana Catrinescu, studentă, a depăşit 100 km – 3 zile consecutive. În unele cazuri, fetele au fost chiar mai rezistente decât băieţii!
Vârsta nu contează pentru a pedala! Voluntarii Cycling Romania au întâlnit pe traseu şi o familie cu copii de câţiva ani din Franţa şi pensionari în formă veniţi din Germania
Un set de cerinţe:
- Nepretenţios, adică ar fi bine să laşi fiţele acasă. Vremea sau calitatea drumului nu-i împiedică pe cicloturişti să pornească la drum la răsăritul soarelui.
- Sociabil: să te bucuri de interacţiunea cu localnicii sau alţi călători întâlniţi pe drum.
- Spirit de aventură: să-ţi placă să descoperi locuri şi oameni noi.
- Curajos: să-ţi placă să ieşi din zona de confort.
- Flexibil: să te adaptezi la condiţiile de drum şi la coechipieri.
- Spirit de echipă şi răbdare: să-i sprijini pe ceilalţi şi să ceri sprijin, dacă ai nevoie, în cazul în care dacă mergi în grup.
- Prudenţă: se recomandă să purtaţi cască de protecţie şi să fiţi atent la drum (ne se recomadă să fotografiaţi/filmaţi în timp ce pedalaţi).
- Deschidere: dacă eşti la început, dozează-ţi eforturile şi alătură-te unui grup de cicloturişti experimentaţi.
- Organizat: e bine să te informezi despre tipul şi dificultatea traseului, să ai echipamentul potrivit şi câteva provizii la tine (energizante).
- Din punct de vedere tehnic: ar fi bine să ştii să repari o pană sau să ai pe cineva în grup care ştie.
- Atenţie la mediul înconjurător: să fii discret, să nu laşi gunoi în urmă şi chiar să strângi tu însuţi obiecte din plastic întâlnite pe drum.
- Spirit de orientare: să ai mereu la tine o hartă şi să ştii să o foloseşti (nu te baza doar pe GPS).
Recomandări pentru începători
Mircea Crisbăşanu vine cu câteva sugestii pentru începători: “În primul rând, este bine ca, la început, să-ţi dozezi eforturile şi s-o iei uşurel. E bine să începi cu ture de 10-15 kilometri şi, în funcţie de asta, să te evaluezi. În fotografii, poate că totul pare uşor, însă pe parcurs te poţi lovi de tot felul de probleme. De asemenea, trebuie acordată multă atenţie echipamentului, să ai oglindă retrovizoare, piese de schimb şi frâne bune, dar şi experienţă în rezolvarea eventualelor probleme tehnice. E bine să ai şi simţ de orientare şi, înainte de toate, să fii relaxat. De aceea, recomand ca, la început, să vă alăturaţi cuiva care are experienţă sau chiar să apelaţi la un ghid, astfel încât, pe măsură ce căpătaţi mai multă siguranţă, să vă şi bucuraţi de drum.”
Într-un articol viitor, vă vom prezenta cele mai interesante obiective descoperite pe parcursul călătoriei, urmând apoi să venim cu poveşti de pe parcursul călătoriei. Ne vom referi, de asemenea, şi la subiecte precum pregătirea turului şi kitul pentru călătorie. Aşteptăm, de asemenea, întrebările şi propriile voastre poveşti din tururile pe bicicletă şi nu numai.
Despre Cycling Romania
Cycling Romania (www.cyclingromania.ro) este un proiect de antreprenoriat social, care promovează cicloturismul şi dezvoltarea comunităţilor locale, şi beneficiază de susţinerea Asociaţia ROI. În doi ani, peste 150 de turişti, mare parte străini, au participat la tururi de neuitat în Prahova, Buzău, Transilvania, Dobrogea. Numeroase articole despre Cycling Romania au apărut în presa românească, precum şi în cea internaţională. În plus, echipa Cycling Romania contribuie la investigarea şi marcharea de trasee pentru bicicletă în diferite regiuni ale ţării. Un exemplu este proiectul-pilot Centura Cicloturistică Bucureşti, în cadrul căruia, în această primăvară, au fost marcate trasee în comunele din jurul Bucureştiului.
Acest material a fost scris de Simona David, unul dintre fondatorii fundaţiei ROI şi parte dintre voluntarii care au participat la construirea Traseului Dunării. În cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România” vă invităm să ne plimbăm de-a lungul Dunării aşa cum au făcut-o cei 32 de voluntari, prin reportaje săptămânale scrise chiar de ei.
Dacă ai fost la în locuri inedite de pe malurile Dunării şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem pe alte meleaguri pitoreşti ale României, ne poţi poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Pe aceeaşi temă:
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă
Se încarcă comentariile...
