Video Imagini revoltătoare dintr-o stațiune montană. Drum închis iarna, telescaun pe butuci. „Așa se urcă în Parâng: patru kilometri pe jos”
0Deși a nins abundent în zona alpină a Munților Parâng, turiștii care au vrut să se bucure de zăpadă în stațiunea montană Parâng au fost puși în fața unei situații neobișnuite. Unii au fost nevoiți să urce patru kilometri pe jos, spre cabanele montane.
Stațiunea montană Parâng din Hunedoara se numără printre cele mai vechi stațiuni montane din România, însă în acest început de iarnă, turiștii care au venit să se bucure de prima zăpadă mai consistentă de pe munte au avut o surpriză neplăcută.
Noua șosea inaugurată în 2021, care urcă în stațiunea Parâng, a fost închisă circulației rutiere din 15 noiembrie 2024, pe durata iernii, până în luna martie a anului 2025.
Telescaunul vechi de jumătate de secol a rămas pe butuci încă din vara acestui an, când unele componente ale sale au cedat, iar abia duminică a fost pusă în mișcare instalația de transport a noului telescaun (inaugurat în 2015).
Astfel, din cauza închiderii drumului - considerat riscant în timpul iernii - și a opririi telescaunelor, mai mulți turiști care au ajuns vineri și sâmbătă la poalele Parângului au fost nevoiți să parcurgă mai mult de patru kilometri pe jos până la cabanele din zona alpină.
Imaginile cu un grup de turiști care au luat-o la pas pe noua șosea din Parâng au stârnit numeroase comentarii pe rețelele de socializare.
„Din data de 15 noiembrie 2024, când oficial singura cale de acces a fost închisa din motive de siguranță, stațiunea Parâng - Petroșani este închisă total. Telescaunul vechi este încă la pământ, iar telescaunul nou este nefuncțional (nu a funcționat niciun minut de la închiderea drumului până acum). Astăzi așa se urcă în Stațiunea Parâng - Petroșani, patru kilometri pe jos”, arătau cabanierii, alături de imaginile cu oamenii urcând la pas pe munte, publicate pe pagina de Facebook „Parang Ski & Summer Resort”.
Localnicii, revoltați de situația stațiunii
Sâmbătă, penele de curent au afectat și ele cabanele din stațiune, iar în ciuda frumuseții peisajelor montane, zona de agrement din Valea Jiului a rămas pustie.
Unii dintre cabanieri s-au revoltat de situația în care se prezintă stațiunea, înainte de deschiderea sezonului turistic:
„Nu apă, nu canalizare, nu transport pe cablu, în schimb taxe cat cuprinde. Scaunul de la Rusu nu folosește la nimic, atât timp cat scaunul vechi este nefuncțional”, a scris unul dintre localnici.
„Curățați drumul măcar! De câte ori e nevoie pe săptămână, în funcție de cât de tare ninge sau viscolește. Ce-i așa de greu?”, a fost mesajul unui cabanier.
„Avem tranziție din minerit în turism bine gândită, încurajează mersul pe jos. Este dovedit clinic că prelungește viața. Lăsând gluma și sarcasmul la o parte, nu vom fi niciodată o zonă cu interes turistic și asta nu din lipsă de peisaj și resurse naturale, ci din nepăsarea față de dezvoltare și din ignoranță”, a scris un alt localnic.
„Era ceva previzibil. Sau e surprinzător pentru cineva? Se aștepta cineva că telescaunul se repară singur sau ați avea încredere să urcați în telescaunul vechi, chiar dacă e reparat? Degeaba ne plângem prea târziu, dacă atunci când se poate face ceva ne batem joc sau rămânem pasivi. Majoritatea cabanierilor din Parâng au văzut salvarea în asfaltul până în vârful muntelui, nicidecum manipulare electorală. De aceea e bine să fim mai atenți cu proiectele din bani publici. În locul asfaltului, s-ar fi potrivit mult mai bine o telegondolă sau telescaunul vechi înlocuit. Pentru că astfel de investiții sunt potrivite pentru munte, nu asfalt. Apoi, ok, avem drum. Însă având în vedere că sunt o mână de cabanieri în Parâng, fie colaborezi real, fie faci turism doar pentru tine, nu ca business. Așadar, cei care sunt interesați în dezvoltarea Părângului că stațiune turistică, colaborați și stabiliți împreună ce e mai bine pentru stațiune. Pentru că altfel avem doar dezamăgiri pe care le aruncăm în van..Și da, e super trist. Pentru că ce avem noi în Parâng nu găsești oriunde. Iar din cer... mai pică zăpadă câteodată și atât. De restul trebuie să ne ocupăm și noi”, scrie Adina, o altă localnică.
Stațiunea montană Parâng, cu un telescaun din anii ‘70
Autoritățile din Petroșani au transmis că fiind cod roșu de viscol până duminică nu puteau porni telescaunul nou, acesta intrând în funcțiune doar în această duminică.
Au susținut, de asemenea, că până la 1 decembrie, vechiul telescaun va fi reparat. În privința drumului, din cauza declivității sale, a zonei alpine expuse viscolului și înghețului traversate și a insuficienței locurilor de parcare, el este considerat prea riscant pentru a putea fi folosit în timpul iernii.
Unii cabanieri s-au arătat neîncrezători în repararea vechiului telescaun și au susținut că după accidentul din luna iulie, teama turiștilor de a circula cu el este mai mare, chiar și după repararea sa.
Încă din 1974 a fost dat în folosință aici vechiul telescaun din stațiune, o instalație de transport care urcă până la cota 1.680 metri.
Telescaunul are o lungime de 2,5 kilometri și prezintă o diferență de nivel între stațiile de pornire și sosire de peste 600 de metri. Instalațiile sale s-au degradat cu timpul, iar în luna iulie 2024 au fost scoase din uz, după ce o moletă s-a desprins, iar cablul de tractare s-a rupt. Atunci, doi muncitori care efectuau lucrări de mentenanță coborau cu telescaunul s-au prăbușit la sol, de la o înălțime de 7 - 8 metri.
Stațiunea Parâng, în mijlocul unui peisaj de poveste
Aflată la circa 10 kilometri de orașele Petroșani și Petrila, și la circa 100 de kilometri de Autostrada A1 Deva - Sibiu, stațiunea montană Parâng din Hunedoara este accesibilă, în afara iernii, pe o șosea modernizată în ultimii ani (video), care urcă abrupt până la peste 1.600 de metri altitudine. În timpul iernii, șoseaua este extrem de riscantă, astfel că este închisă circulației publice.
Pârtiile din stațiune coboară de la poalele vârfului Parângul Mic (2.074 metri), însă turiștii pot încerca și traseele de schi de tură sau drumeție spre creasta Parângului Mic și apoi pe traseele spre Cârja (2.405 metri) și Parângul Mare, cel mai înalt vârf din vestul României, de 2.519 metri.
Masivul Parâng cuprinde munții Parângului, Căpățânii, Lotrului, Cindrel și Șureanu, aflați pe raza județelor Hunedoara, Gorj și Vâlcea și mărginiți de râurile Olt, Jiu și Strei și de afluenții acestora, care îi despart de Munții Retezat, Vâlcan și Poiana Ruscă.
Munții Parâng, unde se află cele mai impunătoare vârfuri ale masivului, se întind la răsărit de Valea Jiului, nu departe de orașele Petroșani și Petrila. Ei se disting în lanțul muntos al Carpaților sudici prin numeroasele creste montane stâncoase, sub care se găsesc circurile glaciare – așa numitele căldări, cu pereții aproape verticali, în interiorul cărora se aflau în trecut calotele ghețarilor.
Rețeaua hidrografă a Munților Parâng este bogată, iar cel mai important râul al acestora este Jiul. Însă în zona alpină a munților care depășesc altitudini de peste 2.500 de metri se găsesc cel puțin 20 de lacuri glaciare. Cascadele, peșterile, peşterile, cheile, pădurile şi apele sale îl fac atractiv pentru turiști, însă cele mai spectaculoase locuri din masiv sunt vârfurile sale. Parângul Mare atinge 2.519 metri, vârfurile Gemănarea, Stoiniţa şi Cârja depăşesc 2.400 de metri, iar alte 15 creste au peste 2.300 de metri.
Se încarcă comentariile...
