COLŢ DE RAI: Fundata, „locul dintre ţări“ unde oamenii trăiesc cel mai aproape de cer | FOTO
0
Se află la doar 180 de kilometri de Bucureşti, este un paradis al tuturor sporturilor, iar peisajele montane îţi taie răsuflarea. Pentru a ajunge acolo nu este nevoie să parcurgeţi coşmarul rutier al Văii Prahovei, iar oportunităţile de cazare şi cele turistice sunt cu mult peste aşteptări.
Dacă n-aţi fost niciodată la Fundata, în judeţul Braşov, un adevărat colţ de rai supranumit „locul dintre ţări“ şi „ţara dintre nori“, atunci se cheamă că nu vă puteţi numi cu adevărat iubitori ai muntelui.
Nu de alta, dar pe platoul situat la 1.360 de metri altitudine veţi găsi cele mai înalte două sate locuite permanent din România (Fundata şi Fundăţica), cea mai spectaculoasă bază de biatlon şi de schi fond, dar şi o mulţime de minunăţii care vă vor lăsa, pur şi simplu, cu gură căscată.
Totul se află la doar 45 de kilometri de Braşov şi la nici 180 de kilometri de Bucureşti – urmând traseul prin Târgovişte şi Câmpulung, pentru a evita coşmarul rutier de pe Valea Prahovei.
Fundata nu este supranumită întâmplător „locul dintre două ţări“. Se află pe culmea de munte ce separă Ţara Ardealului (zona etnografică Bran-Moieciu, mai precis) de Ţara Românească (zona etnografică a Rucărului). De altfel, pe lângă Fundata trece cunoscutul „Drum al Carului“, parte a culoarului istoric Rucăr-Bran, pe unde timp de secole s-au mişcat, între cele două provincii româneşti, negustorii, păstorii şi, fără îndoială, oştirile.
Poate şi de aceea, în apropierea comunei Fundata încă se mai ţine, în fiecare an, un străvechi festival al păstorilor, „Nedeia Munţilor“, la care vin românii de-o parte şi de alta a Carpaţilor, dar mai ales din zona Bucegilor şi a Pietrei Craiului.
SURSA FOTO Costel Crângan
De asemenea, Fundata este cunoscută şi drept „ţara dintre nori“ – la propriu. Un fotograf răbdător poate surprinde aici, în doar două-trei zile, toate tipurile de nori, anotimpurile, formele de relief – toate stările şi emoţia naturii. Şi asta încă nu-i tot, căci zona este înţesată de atracţii turistice: de la comori făurite de natură (peşteri, chei, cascade, piscuri) până la minunăţiile realizate de mâna omului. Aici găsiţi numeroase baze sportive (pentru toate sporturile, fie ele de vară sau de iarnă, de aer liber sau de sală), multe oportunităţi de cazare, o gastronomie interesantă, ba chiar şi câţiva meşteri populari autentici.
Oamenii dintre nori
Deşi vă aşteptaţi, poate, să fie vorba despre un cătun rătăcit prin munţi (dată fiind titulatura destul de intimidantă de „cea mai înaltă aşezare locuită permanent din România“), ei bine, nu-i deloc aşa. În cele trei sate ale comunei – Fundata (atestat documentar la 1732), Fundăţica şi Şirnea – trăiesc peste 1.000 de suflete. Însă nu-s niciodată doar atâţia, căci pe raza aşezărilor amintite sunt circa 1.500 de locuri de cazare cu certificat de la Ministerul Turismului, care sunt aproape sută la sută ocupate, cam tot anul.
Oamenii din zonă sunt iuţi, cu minţi agere; nici n-ai zice că-s ardeleni. De fapt, este şi greu să le zici cumva, să-i limitezi artificial în graniţele unei singure zone etnografice. Căci ei se uită de sus, la propriu, şi la Ardeal, dar şi la Muntenia, pe deplin conştienţi că ţara lor dintre nori e mai presus de orice limitare geografică.
SURSA FOTO Costel Crângan
Aici a fost cândva graniţa dintre Imperiul Austro-Ungar şi Ţara Românească. Oamenii încă mai glumesc pe seama faptului că, până acum un secol şi ceva, bunicii lor treceau graniţa din casă în grajd şi invers, căci multe gospodării erau chiar pe frontieră. Autoironia oamenilor de aici este proverbială – sătenii obişnuiesc să spună că la Fundata, din cauza altitudinii, vara pică într-o miercuri. Iar dacă miercuri plouă, vara se ţine la căminul cultural sau în sala de şedinţe de la Primărie.
Poziţionarea la graniţă nu a adus însă doar ironii şi trai idilic. În august 1916, Fundata a fost prima localitate din Ardeal eliberată de trupele române. Tot aici a murit primul militar român din Primul Război Mondial, colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea, adjunctul comandantului Regimentului 30 Infanterie Muscel. Se întâmpla la 14 august 1916, iar alte câteva zeci de soldaţi au pierit în bătăliile pentru eliberarea Fundatei – în cinstea lor, în sat, le este dedicat un monument.
Trebuie spus şi că te simţi aici ca într-o aşezare de pe legendarul drum al mătăsii, căci identifici în firile oamenilor, în grai, dar şi în obiceiuri, o simbioză interesantă între mai multe „ţări româneşti“. Surprinzător sau nu, la Fundata s-au născut mulţi oameni buni, speciali – i-am aminti aici pe actriţa Silvia Popovici, pe criticul literar Radu G. Ţeposu şi pe fostul antrenor al lotului naţional de biatlon, Ovidiu Gârbacea.
La drumeţie, dar nu orişicum
Un lucru este cert: zona Fundata este ideală pentru drumeţii. Relieful nu este foarte abrupt, însă nici foarte liniştit, maşinile sunt foarte puţine – aproape deloc, căci accesul este strict limitat –, iar locuri de vizitat sunt o sumedenie.
SURSA FOTO Costel Crângan
Nu este de neglijat nici faptul că, în ultimii ani, Centrul de Ecologie Montană, în parteneriat cu Primăria Comunei Fundata, a amenajat şase trasee de ecoturism, cu lungimi între 3 şi 15 kilometri. Interesant este că acestea trec parţial prin grădinile oamenilor şi oferă turiştilor oportunitatea de a descoperi zona într-un mod special. Sunt marcate în culori diferite şi sunt explicate prin intermediul unor panouri amplasate la punctele de plecare.
În ceea ce priveşte locurile care pot fi văzute, există câte ceva pentru toate gusturile. Puteţi merge la Cheile Moeciului sau la Cheile Grădiştei, pentru a admira încleştarea titanică dintre apă şi stâncă. Nu rataţi Lacul fără Fund, un crater înconjurat de brazi, care se zice că s-a format prin prăbuşirea tavanului unei mari peşteri – se pare că are o legătură subterană cu Peştera Uluce din Valea Cheii. Mai puteţi vizita Peştera liliecilor din satul Peştera, pitorescul cătun Şirnea, Cascada Chişătoare, iar nu departe, la circa 25 de kilometri, se află Peştera Dâmbovicioarei (555 de metri lungime).
Punctele de belvedere sunt numeroase, astfel că nu trebuie să fii fotograf profesionist pentru a surprinde adevărate capodopere. Evident, cei curajoşi se pot aventura pe traseele către Bucegi sau către Piatra Craiului, însă acestea nu sunt la îndemâna turistului obişnuit, „echipat“ doar cu tenişi şi pantaloni scurţi.
Despre cazare, dar nu doar despre pereţi
Oricât ar părea de greu de crezut, în zona comunei Fundata sunt aproximativ 1.500 de locuri de cazare – dacă numărăm ceea ce este înregistrat oficial la turism. Dacă e să socotim şi ce-i „la mica înţelegere“ cu sătenii sau cu proprietarii de case de vacanţă, mai trebuie să adăugăm câteva sute de paturi.
SURSA FOTO cheilegradisteiresort.ro
Majoritatea locurilor de cazare sunt în cele două resorturi (Cheile Grădiştei şi Fundata) ale localnicului Ovidiu Gârbacea. Sunt peste 600, în circa 270 de camere. Mai există în zonă şi un centru al sindicatelor, cu aproape 200 de locuri de cazare, peste 100 de pensiuni, câteva hoteluri, dar şi alte oportunităţi.
Unele sunt foarte ieftine, la modul camping, unde se poate negocia chiar şi o sumă 60-70 de lei pe noapte pentru un cort de două persoane, plus acces la apa potabilă, baia şi toaleta gazdei. Există campinguri organizate de pensiuni, dar şi unele ad-hoc, prin curţile gospodarilor. Altele sunt cu multe stele, dar şi cu preţuri pe măsură, ce ajung şi la 800 de lei pe cameră pentru o noapte.
SURSA FOTO ursamica.ro
Un loc aparte care merită amintit este Ursa Mică Glamping Resort, de la Şirnea, o destinaţie specială pentru cei care caută mereu altceva. Acolo chiar că e altceva, căci veţi descoperi cazarea de lux la cort, în mijlocul unor peisaje care vă taie răsuflarea pur şi simplu. Există şi hoteluri sau chiar pensiuni cu piscină – de la piscinele mici, de familie, până la mici bazine de înot acoperite. În medie, o cameră cu două locuri de standard mediu (trei stele/margarete) se închiriază cu 160-200 de lei pe noapte.
De-ale gurii, ca mocanii de odinioară
Atunci când vine vorba despre mâncare, habar n-ai dacă eşti în Ardeal sau în Muntenia. Dar, la urma urmelor, am descoperit că faimosul bulz ciobănesc – brand atât pentru Rucăr, cât şi pentru Bran, deci obligatoriu şi pentru Fundata – se face la fel şi de-o parte, şi de cealaltă a muntelui. Este tot cu brânză grasă de oaie, mămăligă şi, după gust, oareşce afumături – mai ales slănină afumată.
Găseşti însă şi chestii care ai zice că te cam sperie. Asta până guşti şi începe să danseze mâncarea pe cerul gurii. Un exemplu este cel al langoşilor cu usturoi. O veritabilă încălcare a tabuurilor gastronomice, căci usturoi amestecat cu lapte, cu brânză şi cu zahăr, totul într-un soi de gogoaşă prăjită în ulei încins, găseşti cu greu în altă parte de lume. Însă sunt buni, mai ales dacă zahărul e pus cu zgârcenie, mujdeiul nu acoperă restul gusturilor, iar brânza-i de calitate.
Evident, nu poţi spune c-ai fost în Rucăr-Bran dacă n-ai gustat pastrama de berbec băiţuită măcar şapte zile, de o poţi mânca aşa, crudă, sau dacă n-ai încercat dulceaţa de afine ori pe cea de zmeură. Însă poţi foarte bine să-ţi pui burta la cale doar cu brânză, slană afumată şi ceapă roşie de Hărman, aşa, ca mocanii de odinioară ai muntelui.
În zonă sunt zeci de restaurante, în care găseşti cam de toate, fie că pofteşti la mâncăruri tradiţionale de-ale zonei sau de oriunde din altă parte a lumii. Că-s bureţi proaspăt culeşi din pădure, că-i brânză de la stână, că-i păstrăv sau că-s creveţi ori vită de Argentina, de foame n-o să răbdaţi. Iar în ceea ce priveşte băutura, palinca de prune şi afinata sunt la putere, dacă e să rămâneţi pe tradiţie. Altfel, se găsesc cam de toate, dar mai ales vinuri transilvănene straşnice, seci.
Cum ajungi la Fundata
Pentru a ajunge în satul Fundata sunt puţine variante. Prima este dinspre Braşov, cale de 45 de kilometri, pe DN73 (denumit, mai nou, E574), prin Râşnov, Bran şi Moieciu. Drumul este destul de aglomerat, mai ales în zona Branului, însă nu se compară cu nebunia de pe Valea Prahovei.
De la Fundata la Fundăţica sunt alţi trei kilometri, iar până în superbul cătun Şirnea sunt alţi vreo şapte. La staţiunea Fundata se ajunge însă altfel: prin Moieciu de Jos şi Cheia, pe la Cheile Grădiştei, pe un superb drum privat, distanţa fiind aceeaşi.
Dinspre Bucureşti, cel mai scurt drum este prin Târgovişte şi Rucăr (DN7-DN71-DN72A-DN73). Sunt doar 178 de kilometri, iar drumul este destul de liber, fără ambuteiaje. Pentru cei care preferă autostrada, există şi posibilitatea de a ajunge prin Piteşti şi Mioveni, însă drumul este mai lung cu circa 35 de kilometri.
Muntele tuturor sporturilor
Autorităţile locale se mândresc cu faptul că Fundata ar fi locul în care a luat naştere schiul fond în România. Aici, în 1930, principesa Ileana, fiica Reginei Maria, a început să organizeze cursuri de schi pentru copii, iar la 23 februarie 1930 a avut loc şi prima competiţie de schi fond. Există şi un amănunt cumva picant: în anul 1955, lotul naţional al României de schi fond era alcătuit doar din sportivi selectaţi dintre sătenii din Fundata şi din Şirnea.
Deloc întâmplător, la Fundata există, din 2013, singura bază privată de schi fond şi biatlon din România. A fost construită de la zero, la Cheile Grădiştei, de localnicul Ovidiu Gârbacea, fost schior de performanţă şi fost antrenor al lotului naţional. Condiţiile sunt de nivel mondial, iar dovadă stă faptul că aici s-au antrenat, între timp, o mulţime de sportivi foarte valoroşi – spre exemplu, echipa feminină de biatlon a Ucrainei, campioană olimpică la Soci (Rusia), în 2014.
Însă în zonă nu se pot practica doar schi fond şi biatlon. La Fundata sunt două pârtii: una foarte uşoară, adecvată pentru copii, cu o lungime de 267 de metri, cu diferenţa de nivel de 64 de metri, alta de nivel mediu, „roşie“, de 450 de metri lungime şi diferenţă de nivel de 70 de metri. Ambele sunt dotate cu instalaţie pe cablu teleschi şi instalaţii pentru zăpadă artificială.
La câţiva kilometri distanţă, pârtia Moieciu are o lungime de 570 de metri, diferenţă de nivel de 57 de metri, lăţime de 50 de metri şi este şi ea facilă. Ba chiar la doar 25 de kilometri, la Bran, sunt alte patru pârtii de câte 700 de metri lungime fiecare. În zonă sunt mai multe centre de închiriere echipamente de schi şi snowboard, dar şi săniuţe (cu 50-60 de lei pe zi).
La teleschi, cinci urcări sunt taxate cu 50 de lei, iar preţul scade cu cât cumpăraţi mai multe ture. Dacă vreţi să învăţaţi să schiaţi, instructorul vă costă 80-100 de lei ora, însă tariful individual scade dacă lecţiile sunt luate de două-trei persoane în acelaşi timp.
Fie vreme bună, fie vreme rea
Aproape de pârtie găsiţi şi piste de „tubing“, dar şi cel puţin două parcuri de aventură, cu trasee de escaladă şi tiroliene ameţitoare – una dintre acestea are 400 de metri lungime. Şi dacă tot a venit vorba de escaladă, trebuie să ştiţi că la Cheile Grădiştei Resort există şi posibilitatea de a face căţărări pe un panou de escaladă situat într-o sală dotată standard pentru a se putea practica şi alte sporturi, precum haltere, lupte, judo, dans sportiv şi gimnastică.
Oarecum surprinzător, veţi găsi şi o sală de sport impresionantă, cu tribune şi peluze de peste 1.000 de locuri, care îndeplineşte toate condiţiile pentru campionate internaţionale indoor de tir cu arcul, dar şi pentru competiţii şi evenimente sportive individuale şi de echipă (volei, baschet, handbal, futsal). Alături de sala mare, sportivii au la dispoziţie cinci săli auxiliare, trei săli de conferinţă şi două săli de forţă. Există vestiare, grupuri sanitare, un cabinet medical antidoping, generator de rezervă.
SURSA FOTO Costel Crângan
Fotbalul nu este nicidecum scos din ecuaţie. Practicanţii acestui sport au la dispoziţie două terenuri de dimensiuni oficiale (100 pe 60 de metri), unul cu gazon, altul cu suprafaţă artificială. Fiecare dintre ele se poate închiria cu 400 de lei pe oră. Mai există şi un teren de mini-fotbal (40 pe 20 de metri) a cărui închiriere este taxată cu 200 de lei pe oră, dar şi două terenuri multifuncţionale cu suprafaţă sintetică (tenis, baschet, handbal, fotbal), care se pot închiria cu 40 de lei pe oră.
Patinoar pentru olimpiadă
În zonă aveţi la dispoziţie facilităţi pentru paintball (la Cheile Grădiştei Resort), pentru off-road (400 de lei o tură de trei ore), pentru tir, pentru plimbări cu trăsura trasă de cai şi, mai ales, pentru ciclism. Găsiţi cel puţin cinci centre de închirieri biciclete, la preţuri decente. Aproape fiecare pensiune şi sau hotel pune la dispoziţia turiştilor mese de ping-pong şi echipament, dar găsiţi şi mese de biliard, terenuri de badminton şi multe altele.
Există în derulare construirea unui patinoar la standarde olimpice internaţionale şi a unui centru SPA cu bazin de înot profesionist, piscină şi facilităţi diverse, saună, salină, săli de fitness, iar în exterior o şină pentru sanie de vară, un telescaun, un teren pentru atletism şi locuri de joacă pentru copii. Termenul final de realizare a acestor noi facilităţi este chiar anul acesta.
Vă recomandăm şi:
COLŢ DE RAI Minunile din Munţii Rarău: peisaje şi delicatese care te lasă cu gura căscată FOTO
Jurnal de călătorie. Oaspete în Tunisia, casa cavalerilor Jedi | FOTO
Se încarcă comentariile...
