Un chef în devenire, premiat internațional, spune ce mâncăruri sunt la modă: „Bucătăria actuală mizează pe diversitate și creativitate”

Andrei Miron, un tânăr de 21 de ani din Botoșani, a devenit unul dintre cei mai premiați tineri bucătari români la nivel internațional. A plecat dintr-un sat de la capătul țării, iar prin muncă, pasiune și talent a ajuns deja un profesionist de top.

Andrei Miron FOTO Andrei Miron/facebook

Românii se mândresc, de regulă, cu rezultatele olimpicilor la matematică, informatică sau lingvistică. Mai puțin cunoscut este că performanța apare tot mai des și în gastronomie. Bucătari români sunt prezenți la competiții importante din Europa și din lume, cu rezultate remarcabile.

Unul dintre cei mai promițători este Andrei Miron, 21 de ani, din județul Botoșani. Are deja un palmares consistent. În martie a câștigat medalia de aur, reprezentând România, la concursul Alimentaria din Barcelona.

A obținut și o calificare importantă la finala "The Global Vegan Chefs Challenge Final 2026", organizată la Newport. Născut și crescut într-un sat de lângă Prut, Andrei Miron a ajuns la nivel internațional prin muncă, disciplină și talent.

A acceptat să acorde un interviu pentru „Adevărul”, în care vorbește despre parcursul său, cele mai importante rezultate și rolul școlilor profesionale și al liceelor tehnologice într-un context în care lipsa meseriașilor devine tot mai evidentă.

„Nu oricine e făcut pentru bucătărie”

Adevărul : Cum s-a născut pasiunea ta pentru gastronomie?

Andrei Miron: Pasiunea mea pentru gastronomie a apărut din simplul fapt că îmi petreceam majoritatea timpului alături de mama și bunica, mai ales în perioada sărbătorilor. În loc să fiu alături de tata la treburi, alegeam să-mi petrec timpul în bucătărie, după care emisiunile culinare pe care le urmăream îmi „aprindeau” și mai mult pasiunea pentru gastronomie.

Pasiunea pentru gastronomie este 100% esențială. Dacă nu ești pasionat de acest domeniu, șansele sunt foarte scăzute să dai randament și să progresezi. Eu am o vorbă: „Nu oricine e făcut pentru bucătărie”, întrucât necesită foarte multe sacrificii.

Adevărul:  Care sunt cele mai importante realizări din cariera ta competițională?

Andrei Miron: În decursul carierei mele am fost tot mai atras de bucătăria la nivel competițional, atât național, cât și internațional. Am obținut premii de valoare participând încă din școală la concursul pe meserii, unde am luat locul 1 național. După aceea, am participat la Arena Bucătarilor, unde profesionalismul începea să crească. Am fost apoi la Stuttgart, alături de lotul național de juniori, unde am obținut două medalii de bronz.

La Rimini, alături de chef Alin Vădean, am participat ca și Commis (n.r. ajutor de bucătar) la secția de vegan chef. Acolo am obținut medalia de argint și prima calificare din istoria gastronomiei la nivel mondial, urmând să avem finala în mai, în Țara Galilor. Următorul concurs a fost în Croația, unde am participat atât la proba individuală, cât și la proba pe echipe, obținând performanțe și câștigând două medalii de aur. Anul trecut am participat, alături de chef Bogdan Cozma, la selecția națională a prestigiosului concurs Bocuse d’Or. Anul acesta am participat și la Barcelona ca și concurent principal, sub îndrumarea lui chef Emanuel Mocan, reprezentând România și obținând medalia de aur.

Andrei Miron, primul din stânga, la Alimentaria Barcelona FOTO Consulatul României Barcelona

Adevărul: Cât de dificil a fost drumul tău până la acest nivel și care sunt secretele reușitei?

Andrei Miron: A fost destul de greu să ajung la nivelul pe care mi l-am dorit, însă nu imposibil. Atâta timp cât o faci cu pasiune și iubire față de arta culinară, totul devine posibil.

Să ajungi pe cele mai înalte podiumuri internaționale, alături de cei mai buni bucătari, este o onoare desăvârșită câștigată de mine, un botoșănean modest, dar cu gânduri mărețe. Secretele reușitei tind să cred că sunt: munca fără să te uiți la ceas, iubirea pentru gătit, încrederea în visul tău și câteva persoane care te susțin.

Adevărul: Cum sunt văzuți bucătarii români în străinătate?

Andrei Miron: Dacă e să discut despre cum sunt văzuți bucătarii români din exterior, pot spune cu mâna pe inimă că din ce în ce mai bine. Observ că ne-am pus și noi, ca bucătari români, amprenta și în străinătate, fie la nivel competițional, fie la nivel de lucru.

Străinilor chiar le place gastronomia, gustul și autenticitatea pe care o avem noi ca țară. Într-adevăr, am putea fi mai vizibili. Poate mai multă promovare asupra acestui domeniu ar ajuta, astfel încât lumea să știe că noi chiar avem bucătari și o bucătărie bună.

Adevărul: Cine te-a influențat cel mai mult în carieră?

Andrei Miron: În cariera mea de până acum am avut ocazia să întâlnesc foarte mulți bucătari și patiseri foarte buni, însă am câțiva care și-au pus amprenta asupra mea. Primul și cel dintâi este mentorul meu, cel care mi-a arătat în prim-plan ce înseamnă bucătăria și disciplina într-o bucătărie: chef Bogdan Cozma. Dânsul este cel căruia îi port tot respectul, atât pentru ajutorul oferit, cât și pentru ceea ce face. În prezent, realizează prin propriile forțe un hambar dintr-o șură veche de peste 100 de ani, creând preparate și seri magice asemănătoare celor din restaurantele cu stele Michelin, acolo, la Zărnești, în Tohanul Nou, la locația Black Barn.

Îmi amintesc că atunci când și-a deschis locația i-am spus, într-un challenge de-al meu, că peste 10–15 ani îmi voi deschide și eu un restaurant asemănător, cu diferența că va fi „White Barn”. Asta așa, ca între profesor și elev, ceva amical. După aceea, alți bucătari foarte talentați și cu multă experiență au contribuit la cariera mea, cum ar fi chef Cezar Munteanu, chef Emanuel Mocan, chef Alin Vădean. 

„Presiunea din bucătărie fie te formează, fie te „rupe”

Adevărul : Care sunt tendințele actuale în gastronomia modernă?

Andrei Miron: Bucătăria modernă nu mai are un singur „trend dominant”, ci mai multe direcții globale care se intersectează. Multe dintre ele combină tradiția cu tehnologia și sustenabilitatea. Este vorba despre mâncarea plant-based (nu doar vegan): nu mai este doar despre a elimina carnea, ci despre creativitate, sunt alternative la carne (burgeri vegetali, „carne” din mazăre sau ciuperci), legumele devin vedete (conopidă „steak”, morcov afumat etc.), plus influența din bucătării asiatice (tofu, fermentate). Trendul vine din sustenabilitate și sănătate. Totodată, o altă direcție este „comfort food” reinterpretat, adică mâncăruri „de suflet”, dar la nivel premium, cum ar fi mac & cheese cu trufe, burgeri gourmet sau reinterpretări de rețete tradiționale locale. Nu în ultimul rând, este și gastronomia modernă, moleculară cu spume, geluri, sferificări și gătit precis (sous-vide). 

Adevărul: Cât de greu este să devii chef?

Andrei Miron: Nu este așa ușor să devii chef cum cred unele persoane. Observ cum unii spun: „Ce e așa greu să fii bucătar? Tai 2-3 legume și faci o ciorbă…”. Însă lucrurile nu stau chiar așa.

Este nevoie de mult timp sacrificat până să înveți bazele, pentru că bucătăria în totalitate nu cred că o cunoaște un singur bucătar. Această muncă presupune mult stres, nervi, oboseală, anxietate, iar dacă nu știi să le echilibrezi, ajungi să renunți. E nevoie să fii calm, dar rapid, atent, dar îndrăzneț și mereu pasionat de arta culinară.

Andrei Miron FOTO Andrei Miron/facebook

Adevărul: Cum a fost parcursul tău profesional?

Andrei Miron: Drumul meu în bucătărie nu a fost unul rapid, ci construit în timp, cu multă disciplină. Am început de jos, exact ca mulți alții — curățam legume, spălam vase, observam. Nu aveam luxul să aleg, dar aveam dorința să învăț. Primele lecții nu au fost despre plating sau fine dining, ci despre organizare, respect pentru produs și ritm de lucru. La un moment dat, am realizat că, dacă vreau să cresc, trebuie să ies din zona de confort. Am lucrat în bucătării diferite, cu stiluri diferite — de la tradițional la modern. Acolo am început să înțeleg tehnica, nu doar rețeta. Am învățat că talentul este învins de consistență, că gustul vine din detalii mici, repetate corect și mai ales că presiunea din bucătărie fie de formează, fie te „rupe”. 

Nu m-am oprit la ce știam. Am studiat trenduri, am testat, am greșit mult. Am început să-mi construiesc identitatea: nu doar să gătesc bine, ci să spun ceva prin farfurie. Am ajuns la nivelul actual pentru că nu am refuzat munca grea, am fost atent la feedback, chiar și atunci când durea, și am investit constant în mine. Astăzi, nu mai gătesc doar pentru a hrăni, eu gătesc pentru experiență. Dar baza a rămas aceeași: respectul pentru ingredient și disciplină în execuție. În prezent ocup postul de bucătar chef la restaurantul D.A.R din județul meu natal. 

„Dacă știi meserie ai de lucru”

Adevărul:  Ce avantaje are meseria de bucătar?

Andrei Miron: Meseria te ține în picioare oriunde în lume. Ca bucătar poți lucra în orice oraș sau țară, nu depinzi de diplome teoretice, ci de ceea ce știi să faci și ai mereu oportunități fie că este vorba despre restaurant, catering, hotel, business propriu sau orice altceva.  Bucătăria este una dintre cele mai „portabile” meserii. Dacă știi meserie, ai de lucru.

În plus, îți oferă independență mai devreme decât în alte domenii și îți dezvoltă disciplină, rezistență și spirit de organizare. 

Adevărul:  Ce rol au școlile profesionale în formarea bucătarilor?

Andrei Miron: Instituții precum Școala Profesională de Cooperație din Botoșani, unde am studiat eu, au un rol esențial, chiar dacă uneori sunt subestimate. Sunt importante fiindcă te învață o meserie reală, nu doar teorie, intri în contact cu bucătăria devreme și înveți bazele corecte, cu tăieturi, igienă, organizare. Nu în ultimul rând îți oferă un start mai rapid în viață. Comparativ cu liceele teoretice, începi să lucrezi mai devreme și capeți experiență practică înaintea altora. Mulți chef-i mari nu au început academic, ci practic. De exemplu, Gordon Ramsay nu a ajuns unde este datorită unei facultăți clasice, ci datorită disciplinei și muncii.

Adevărul: Cum vezi viitorul meseriei de bucătar în România? 

Andrei Miron: Meseria de bucătar este foarte promițătoare în România. Observ că majoritatea aleg să plece în afara țării, dar nu sunt mereu de acord, pentru că simt că și în România se poate. Noi, bucătarii, trebuie să-i „învățăm” pe patroni că putem servi preparate ca în afară, dar cu norme de lucru ca în afară.

Cred că în câțiva ani această meserie va fi tot mai apreciată, la nivelul unei profesii precum medicina, pentru că toată lumea trebuie să mănânce și își dorește lucruri din ce în ce mai bune. Observ și o creștere masivă a restaurantelor și a sălilor de evenimente, dar și o lipsă majoră de personal profesionist.