Românul admirabil fără o mână, dar cu o inimă uriașă: povestea lui Ioan Levente Polgar, demnă de Cartea Recordurilor
0Cine spune că n-are nici timp, nici condiția necesară pentru a face sport – iar la acest capitol, România ocupă o poziție fruntașă în Europa, din păcate! – ar trebui să citească povestea lui Ioan Levente Polgar. Pentru că atunci ar realiza, probabil, că astfel de scuze sunt penibile.
Născut la Aiud, ultramaratonistul Ioan Levente Polgar face, fără o mână, ceea ce nu sunt în stare să facă foarte mulți oameni sănătoși, cărora nu le lipsește nimic. În afară de voință. Capitol la care sportivul amator din Aiud reprezintă un exemplu demn de urmat. Pasionat de mișcare și de cursele destinate amatorilor, dar și profesioniștilor, Polgar (legitimat la CSM Unirea Alba Iulia) a fost o prezență obișnuită la foarte multe astfel de evenimente din țară. Până când, anul trecut, a reușit o performanță demnă de Cartea Recordurilor! Pentru că a devenit prima persoană cu dizabilitate care a trecut linia de sosire la ultramaratonul Tor des Geants (TOR 330).
Aici, participanții au la dispoziție 150 de ore pentru parcurge distanța de 330 de kilometri cu o diferență șocantă de nivel, +24.000 de metri. Fiecare alergător își face singur programul, stabilind ce distanță parcurge, înainte de a lua pauze de odihnă. De exemplu, în 2021, s-a stabilit recordul la masculin, italinul Franco Colle terminând cursa după 66 de ore și 43 de minute. La feminin, recordul a fost stabilit un an mai târziu, de britanica Sabrina Verjee, cu rezultatul de 80 de ore și 19 minute. Vorbim despre niște oameni aflați în cea mai bună formă fizică, cu o pregătire adecvată pentru acest tip de concurs.
Revenind la eroul nostru, Ioan Levente Polgar, acesta a încercat de mai multe ori să ajungă la Tor des Geants, însă primele sale tentative au eșuat. N-a depus însă armele și, într-un final, s-a prezentat la startul ediției din 2023. Și, în ciuda unei pregătiri sub nivelul unui astfel de concurs, a reușit să treacă linia de sosire după 144 de ore, 38 de minute și 46 de secunde. Performanța sa admirabilă l-a adus și în atenția presei internaționale. Mai mult decât atât, americanii i-au acordat o bursă, reprezentând taxa de participare la Tor des Geants 2024! E pentru prima dată când un alergător din afara Statelor Unite primește o astfel de bursă.
„Anul trecut, când am participat, se făceau pariuri că nu voi termina, că voi abandona pe parcurs. Dar știi cine m-a ajutat pe parcursul traseului? Dumnezeu! Cel mai bun aliat pe care L-ai putea avea în staff. Iar acum, să merg încă o dată la Tor des Geants, e ceva wow! Le mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit și au avut încredere în mine“, ne-a spus sportivul din Aiud.
Experiența sa fantastică, de la prima cursă, a ajuns să fie preluată și de cei de la Red Bull, care scriu des despre sporturile extreme. „Cu emoții vizavi de pregătirea pentru o asemenea competiție, dar și-n legătură cu aspectele logistice, Levi a crezut în șansa lui și, cu sprijinul oamenilor din jurul său, și-a împlinit visul. El a alergat la TOR330 și, după ce a trecut linia de sosire, a devenit prima persoană cu dizabilitate din lume care a reușit această performanță“, a notat sursa citată.
„Pentru mine, acest concurs a durat 144 de ore, cu tot cu o <<ratare>>. La kilometrul 200, n-am observat punctul Base Vita și am continuat sa urc. Abia după 7 kilometri mi-am dat seama de greșeală, așa că a trebuit să revin în punctul de unde încurcasem borcanele. Treaba asta m-a costat câteva ore prețioase din cursă, însă nu m-am dat bătut și nu m-am demoralizat. În primele 48 de ore, m-am întrebat de multe ori: <<Levi, în ce te-ai băgat? Cum ieși din asta?>>. Dar am încercat să fac liniște în minte și suflet și să las lucrurile cum sunt, fără să pun presiune pe mine. Nu mi-am imaginat niciodată că există o competiție atât de nemiloasă și solicitantă“, a povestit Levente Polgar pentru Red Bull.
„În ceea ce privește biomecanica, cu lipsa brațului meu drept, am mai puține kilograme pe partea dreaptă a corpului. Dar nu mai am probleme din acest punct de vedere. În schimb, o problemă a fost să mă descurc fără bețe la TOR330, mai ales că citisem că sunt necesare. Așa că am cărat un băț cu mine până la kilometrul 100, unde am renunțat la el, fiindcă mă încurca. Cele mai prețioase informații au venit de la doi colegi cu care țineam legătura prin telefon pentru suportul tehnic, Dinu Țurcanu și Răzvan Mihai Matei. Și datorită lor am încheiat TOR 330. E mare nevoie de așa oameni valoroși, buni prieteni. Le mulțumesc!“, a mai spus alergătorul din Aiud.
Se încarcă comentariile...
