De ce a rămas de fapt Andreea Răducan fără medalie la Sydney, în 2000. Sabotaj la nivel înalt împotriva României
0
Gimnasta Andreea Răducan a strălucit la Jocurile Olimpice de la Sydney, din anul 2000, adjudecându-şi medalia de aur la individual-compus.
Unul dintre cele mai frumoase momente din cariera ei impresionantă a devenit brusc şi unul dintre cele mai dureroase, pentru că oficialii Comitetului Internaţional Olimpic au decis să-i retragă titlul olimpic, pentru o banală pastilă de Nurofen, care-i fusese prescrisă de către medicul lotului.
A XXVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Sydney, în Australia, în perioada 15 septembrie - 1 octombrie 2000.
Sydney a obţinut dreptul de a organiza Jocurile Olimpice în detrimentul oraşelor Beijing, Berlin, Istanbul şi Manchester. Toate cele 199 de ţări invitate de către Comitetul Internaţional Olimpic au fost reprezentate la competiţia din Australia. În total, au participat la această ediţie 10.651 de sportivi, dintre care 4.069 de femei şi 6.582 de bărbaţi, care au concurat în cele 300 de probe din 28 de discipline sportive. La Sydney au fost introduse triatlonul şi taekwondo, precum şi pentatlonul modern şi halterele la feminin. Printre momentele mai deosebite petrecute la această ediţie se numără şi faptul că cele două state rivale, Coreea de Sud şi Coreea de Nord, au defilat la ceremoniile de deschidere şi închidere sub acelaşi steag. De asemenea, Columbia a câştigat prima sa medalie de aur, obţinută de María Isabel Urrutia Ocoró, în vârstă de 35 de ani, la haltere, iar Vietnamul a obţinut prima medalie din istorie, sportiva Trần Hiếu Ngân obţinând argintul la taekwondo. Britanicul Steven Redgrave a devenit primul canotor cu medalii de aur la cinci ediţii consecutive al Jocurilor Olimpice, iar atleta americană Marion Jones a devenit prima femeie care a câştigat cinci medalii la atletism, în aceeaşi ediţie: aur la 100 m, 200 m, ştafetă 4x400 m şi bronz la lungime şi ştafetă 4x100 m. În clasamentul pe medalii, primul loc a revenit Statelor Unite ale Americii, cu 37 de medalii de aur, 24 de argint şi 31 de bronz, urmată de Rusia, pe locul al doilea, cu 32 de medalii de aur, 28 de argint şi 28 de bronz, şi de China, pe locul al treilea, cu 28 de medalii de aur, 16 de argint şi 15 de bronz. România a ocupat poziţia a 11-a, cu 11 medalii de aur, 6 de argint şi 8 de bronz. O performanţă remarcabilă, la care gimnastica a contribuit din plin. La feminin, echipa compusă din Andreea Răducan, Simona Amânar, Maria Olaru şi Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, aducând mult râvnita medalie de aur.
Triumf legendar al gimnastelor românce
La 21 septembrie 2000, podiumul olimpic de la concursul de individual compus a fost acoperit de tricolor. Andreea Răducan a obţinut medalia de aur şi titlul de campioană olimpică absolută, Simona Amânar, medalia de argint, în timp ce Maria Olaru a cucerit medalia de bronz. Triumful legendar al României la gimnastică a fost şters din cărţile de istorie de o decizie oficială, dar imaginea le-a rămas întipărită în minte tuturor iubitorilor sportului din România şi din lumea întreagă. Comitetul Executiv al Comitetului Internaţional Olimpic a decis, la propunerea comisiei medicale a forului, retragerea medaliei câştigate de Andreea în concursul individual compus, deoarece sportiva a fost depistată pozitiv la un control antidoping. Gimnasta a fost testată pozitiv pentru pseudoefedrină, substanţă interzisă la vremea respectivă. În seara de dinaintea concursului, la recomandarea medicului echipei, Ioachim Oană, Andreea Răducan luase un medicament comun împotriva febrei şi tusei, o banală pastilă de Nurofen, care avea însă în compoziţie substanţa respectivă. “Într-un corp cu greutate mare, medicamentul ar fi fost găsit în limitele permise, dar într-un corp de 37 de kilograme cantitatea a fost triplă faţă de cea acceptată de Comitetul Internaţional Olimpic”, scria atunci presa internaţională.
S-a vorbit şi despre faptul că decizia a fost cauzată de o adversitate pe care şefii Comitetului Internaţional Olimpic o aveau atunci faţă de Ion Ţiriac, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, care îşi dorea să ajungă în structurile de conducere ale forului internaţional. Mai ales că, având încă o medalie de aur în palmares, România s-ar fi clasat în primele zece naţiuni, ceea ce ar fi însemnat automat prezenţa a doi membri în Comitetul Internaţional Olimpic. După retragerea medaliei Andreei Răducan, campioană olimpică a devenit Simona Amânar, iar forul internaţional a refuzat să-i returneze medalia până în momentul de faţă, chiar dacă pseudoefedrina a dispărut de pe lista substanţelor interzise la trei ani după acel moment.
„Dumnezeu a fost atât de bun cu noi atunci!“
„Deşi a trecut atâta timp, toată acea perioadă este foarte proaspătă în mintea mea. A fost într-adevăr un moment unic. Să ocupi tot podiumul olimpic...Şi asta, după ce câştigasem înainte finala pe echipe. Realmente, mă gândesc ce-a fost şi în sufletul antrenorilor. Să ai trei şanse în concurs şi să le fructifici pe toate. Dumnezeu a fost atât de bun cu noi atunci! Sigur, a urmat apoi nefericitul eveniment, dar eu consider şi la ora actuală că medalia de aur îmi aparţine. M-am pregătit ca să ajung în punctul acela şi, când am ajuns în punctul acela, să prind cea mai bună zi, să dau tot ce am mai bun din mine şi să fie şi stelele astfel aşezate încât să fiu cea mai bună din concurs...A fost şansa mea şi am muncit pentru ea. Oricum, momentul va rămâne unic în istorie, pentru că după performanţa românească de la Sydney s-a schimbat şi regulamentul. Atunci s-a schimbat regulamentul. Acum se pot califica maximum două sportive dintr-o ţară în finală“, a rememorat evenimentele Andreea Răducan, pentru „Adevărul“.
Răducan, care avea 17 ani pe atunci, a continuat să concureze şi după Jocurile Olimpice din 2000, dar s-a retras înainte de a avea ocazia de a-şi lua revanşa, la Atena, în 2004: „Sincer, mie îmi e dor şi astăzi de atmosfera unui concurs oficial. Gimnastica e un sport dur, fiecare element necesită zeci, sute, milioane de repetări. Este imposibil ca la un moment dat să nu apară şi uzura fizică. E adevărat, eu am concurat şi după Sydney, am mai obţinut medalii, dar în momentul în care am simţit că nu mai pot fi în totalitate gimnasta cu care se obişnuise lumea, care să fie tot timpul pe podium, am preferat să mă retrag“. Tot în 2000, pentru prima oară în istoria sportului românesc, un gimnast devenea campion olimpic. Este vorba de Marius Urzică, care a avut o evoluţie excepţională la cal cu mânere. Canotajul a adus delegaţiei româneşti încă trei medalii de aur, prin echipajele Georgeta Damian - Doina Ignat (2 rame) şi Angela Alupei - Constanţa Burcică (2 vâsle), cărora li s-a alăturat echipajul de 8+1 (Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochela, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu şi Elisabeta Lipă).
Citeşte şi celelalte episoade ale serialului-maraton “Weekend Adevărul”:
Fostul campion Leonard Doroftei a dezvăluit cum a scăpat din anturajul dubios în care intrase
Adevărul care schimbă istoria gimnasticii. Când a luat, de fapt, Nadia Comăneci prima sa notă de 10
Cum şi-a bătut joc Nicolae Ceauşescu de marea atletă Viorica Viscopoleanu
„Vedeam doi adversari în loc de unul”: Triumful lui Nicolae Linca, singurul campion olimpic al boxului românesc, care a luptat cu o mână ruptă în 1956
1952: Din istoria Jocurilor Olimpice. Eroul ediţiei din 1952, cehoslovacul Emil Zátopek, a fost trimis de comunişti să muncească într-o mină de uraniu
1912: Japonezul care a început cursa de maraton în 1912 şi a trecut linia de sosire abia în 1967!
1900: Amatorism la umbra turnului Eiffel
Se încarcă comentariile...
