Cum s-a răzbunat pe Securitate marea campioană Doina Melinte la o deplasare în străinătate, unde n-a fost lăsată să-şi cumpere un pardesiu

Atletismul românesc a fost reprezentat la Los Angeles, în 1984, de numai nouă atlete, dintre care opt au realizat cea mai bună performanţă a a acestui sport din istoria participărilor la Jocurile Olimpice, câştigând în total zece medalii.

Printre ele s-a numărat şi Doina Melinte, născută la 27 decembrie 1956 în Hudeşti (Botoşani), care a cucerit aurul la 800 de metri şi argintul la 1.500 de metri. “Eu am fost şi la ediţia din 1980, însă n-am prins finala. Am fost a noua şi deasupra mea s-a tras linia. La Los Angeles am plecat de acasă cu dorinţa de a fi campioană olimpică. Am luat cu mine o casetă cu un cântec pe versurile lui Adrian Păunescu, «Rugă pentru părinţi». Eu am concurat abia în ultima săptămână. Am stat acolo o lună şi ceva. Eram disperată. În fiecare zi se luau medalii şi mă întrebam când va fi şi rândul meu. Şi a venit! Cu Maricica Puică am concurat la 1.500 de metri, iar cu Fiţa Lovin la 800. Noi eram foarte bune prietene până la stadion. Acolo, fiecare se descurca aşa cum putea”, a povestit Melinte pentru “Adevărul”.

Atleta a avut probleme şi cu securiştii care însoţeau delegaţia română la concursuri. “Eram urmăriţi cu toţii, e adevărat. Eu îi datorez participarea unui om, nu mai ştiu cum îl cheamă, că a murit. Din câte am aflat mai târziu, nu trebuia să mă deplasez la Los Angeles. S-a spus că voi rămâne acolo. Eu îmi iubesc ţara, familia, nu m-am gândit niciodată să plec. Îmi amintesc că în 1983, la Edmonton, aveam nişte bani la mine. Am vrut să cumpăr un pardesiu, cu două sute de dolari. Şi n-am putut, că erau securiştii după mine. Şi m-am dus la avion, am urcat şi mi-am tras o haină peste faţă. Stăteam la geam. Şi am adormit. La un moment dat, m-am trezit, m-am ridicat şi am întrebat de ce nu plecăm. Şi nu plecam pentru că mă căutau pe mine”, şi-a reamintit fosta atletă.

Handbalista Cristina Neagu are nevoie de ajutorul românilor:"Toţi cei care mă iubiţi faceţi asta pentru mine!"

Medaliile cucerite de sportivii români la Los Angeles

AUR - Doina Melinte, atletism (800 m), Anişoara Cuşmir-Stanciu, atletism (săritura în lungime), Maricica Puică, atletism (3.000 m), Toma Simionov, Ivan Patzaichin, caiac-canoe (C-2, 1.000 m), Valeria Răcilă, canotaj (skiff), Agafia Constantin, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu, Maria Ştefan, caiac-canoe (K-4, 500 m), Olga Homeghi-Bularda, Chira Apostol, Maria Pricioiu, Florica Lavric, Viorica Ioja, canotaj (4+1), Elisabeta Lipă, Marioara Popescu, canotaj (două rame fără cârmaci), Elena Horvat, Rodica Arba, canotaj (dublu vâsle), Sofia Corban, Ioana Badea, Titie Taran, Anişoara Sohoran, Ecaterina Oancea, canotaj (rame 4+1), Valer Toma, Petru Iosub, canotaj (dublu vâsle), Ecaterina Szabó, gimnastică (echipe, sărituri, sol, bârnă), Simona Păuca, gimnastică (echipe, bârnă), Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraş, Mihaela Stănuleţ, gimnastică (echipe), Petre Becheru, haltere (82,5 kg), Nicu Vlad, haltere (82,5 kg), Ion Draica, lupte greco-romane (82 kg), Vasile Andrei, lupte greco-romane (100 kg);

ARGINT - Mihaela Loghin, atletism (aruncarea greutăţii), Vali Ionescu, atletism (săritura în lungime), Doina Melinte, atletism (1.500 m), Ivan Patzaichin, Toma Simionov, caiac-canoe (C-2, 500 m), Lucia Săuca, Camelia Diaconescu, Mihaela Armăşescu, Adriana Chelariu, Aneta Mihaly, Aurora Pleşca, Marioara Traşcă, Doina Bălan, Viorica Ioja, canotaj (8+1), Vasile Tomoioagă, Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, canotaj (2+1), Ecaterina Szabó, gimnastică (individual-compus), Doina Staiculescu, gimnastică ritmică (individual-compus), Gelu Radu, haltere (60 kg), Petre Dumitru, haltere (60 kg), Andrei Socaci, haltere (67,5 kg), Vasile Groapă, haltere (100 kg), Ştefan Tasnadi, haltere (110 kg), Ilie Matei, lupte (90 kg), Aurora Dan, Elisabeta Guzganu, Scrimă, Rozalia Oros, Marcela Zsak, Monica Weber, scrimă (floretă echipe), Corneliu Ion, tir (pistol viteză);

BRONZ – Fiţa Lovin, atletism (800 m), Cristina Cojocaru-Matei, atletism (400 m), Maricica Puică, atletism (1.500 m), Florenţa Crăciunescu, atletism (aruncarea discului), Mircea Fulger, box (63,5 kg), Costică Olaru, caiac-canoe (C-1, 500 m), Simona Păuca, gimnastică (individual-compus), Lavinia Agache, gimnastică (sărituri), Dragomir Cioroslan, haltere (75 kg), Nicolae Munteanu, Adrian Simion, Dumitru Berbece, Vasile Stângă, Marian Dumitru, Cornel Durău, Mircea Bedivan, Vasile Oprea, Gheorghe Dogărescu, Iosif Boros, Gheorghe Covaciu, Maricel Voinea, Alexandru Folker, Alexandru Buligan, Neculai Vasilcă (handbal), Anca Pătrăşcoiu, înot (200 m spate), Mircea Frăţică, judo (78 kg), Mihai Cioc, judo (open), Vasile Puşcaşu, lupte libere (100 kg), Marin Mustaţă, Ioan Pop, Cornel Marin, Alexandru Chiculiţă, Vilmos Szabo, scrimă (sabie echipe), Ştefan Rusu, lupte (47 kg), Victor Dolipschi, lupte (+100 kg).

Citeşte şi celelalte episoade ale serialului-maraton “Weekend Adevărul”:

Cum a fost furată mişeleşte Nadia la Jocurile Olimpice de la Moscova, în 1980: „Niciodată nu mai văzusem ceva atât de nedrept şi atâta corupţie!“

Luptător român premiat cu 5.000 de lei şi o butelie pentru aurul olimpic: „În loc să mi se dea apartamentul promis, Steaua mă trimitea în Ferentari”

1976: Triumful lui Vasile Dîba de la Montréal, o performanţă pe nedrept uitată: „Mi s-a rupt padela încă din primii 10 metri!“

Adevărul care schimbă istoria gimnasticii. Când a luat, de fapt, Nadia Comăneci prima sa notă de 10

1972: „Septembrie Negru” şi atentatul care a schimbat lumea. Doi sportivi ucişi la München erau născuţi în România

Vâslind cu pagaia ruptă spre aurul olimpic. Fabuloasa poveste a lui Ivan Patzaichin, singurul campion olimpic devenit erou de benzi desenate

1968: Povestea neştiută a marii campioane Lia Manoliu, decedată neaşteptat la nici 66 de ani. A fost senatoare pe listele Frontului Salvării Naţionale

Citește și: Povestea neştiută a marii campioane Lia Manoliu, decedată neaşteptat la nici 66 de ani. A fost senatoare pe listele Frontului Salvării Naţionale

Cum şi-a bătut joc Nicolae Ceauşescu de marea atletă Viorica Viscopoleanu

1964: Enigmatica Mihaela Peneş. Campioana din 1964 trăieşte într-un anonimat total, împărţindu-şi existenţa între o mănăstire din Bucovina şi un cămin de bătrâni

„Am ratat ca să nu mă uite lumea!“ Istoria unui penalty blestemat care a barat drumul României la JO din 1964

1960: Iolanda Balaş a cucerit „Cetatea Eternă”, la Jocurile Olimpice din 1960, dar comuniştii „au ars-o“ la bani: „Nu uita, clasa muncitoare face economii!”

Tragicul destin al campionului olimpic Dumitru Pîrvulescu. De supărare, şi-a aruncat toate medaliile la coşul de gunoi

1956: Singurul campion olimpic de la Melbourne care mai e în viaţă povesteşte: „M-a lovit unul cu un topor în cap!"

„Vedeam doi adversari în loc de unul”: Triumful lui Nicolae Linca, singurul campion olimpic al boxului românesc, care a luptat cu o mână ruptă în 1956

1952: Din istoria Jocurilor Olimpice. Eroul ediţiei din 1952, cehoslovacul Emil Zátopek, a fost trimis de comunişti să muncească într-o mină de uraniu

Glonţul de aur, glonţul ucigaş. Marele mister din jurul morţii lui Iosif Sîrbu, primul campion olimpic din istoria României, persistă şi după 51 de ani

1948: Fabuloasa istorie a Jocurilor Olimpice. În 1948, la Londra, a intrat în scenă „Gospodina Zburătoare“

„Lumina vine de la Răsărit“ sau cum au refuzat românii să meargă la Jocurile Olimpice de la Londra, din 1948

1936: Povestea tragică a primului argint olimpic românesc. Henri Rang a primit de la Adolf Hitler un cadou care i-a adus moartea

Din istoria Jocurilor Olimpice: Moartea suspectă a boxerului român Nicolae Berechet, în 1936. Autorităţile naziste au muşamalizat repede cazul!

1932: Din istoria Jocurilor Olimpice: Un marinar brazilian a vândut cafea pentru a ajunge în SUA, în 1932, şi a alergat desculţ pe stadion

1928: Întâmplări inedite de la Jocurile Olimpice: canotorul Pearce a dat prioritate raţelor, iar viitorul rege norvegian a luat aurul

1924: Cum au câştigat rugbiştii români medalia olimpică de bronz în 1924 după ce au pierdut ambele meciuri jucate

Din Timişoara la Hollywood, via Jocurile Olimpice. De ce a refuzat să recunoască Tarzan că s-a născut pe tărâm românesc

1920: Incredibila poveste a celui mai bătrân medaliat olimpic. Oscar Swahn şi-a început cariera olimpică la 61 de ani şi a terminat-o la 73 cu o medalie de argint

Poveste cu parfum interbelic. Legendarul actor George Vraca a jucat în naţionala de rugby. Cum a ratat Jocurile Olimpice