Fostul campion Leonard Doroftei a dezvăluit cum a scăpat din anturajul dubios în care intrase

Leonard Doroftei este unul dintre puţinii pugilişti români care au excelat atât în boxul amator, cât şi în cel profesionist. El a reprezentat ţara la Jocurile Olimpice din 1992 şi 1996.

Născut la 10 aprilie 1970, la Ploieşti, Doroftei a început boxul la Prahova Ploieşti, sub îndrumarea tehnicianului Titi „Prosop“ Tudor. A câştigat primul său concurs, Cupa „23 August“, în 1985, la Câmpina, iar în 1986 şi 1987 a devenit campion naţional de juniori. Trecerea la seniori, în 1989, a însemnat prima mare decepţie a carierei. „M-au «curăţat» la Campionatele Naţionale. N-aveai loc de Dinamo, Steaua, cluburile mari. Iar eu veneam din provincie“, şi-a reamintit Doroftei. „Imediat după Revoluţie, nu mai ştiam încotro să apuc. Era totul ca o mare ceaţă în România. Nu ştiam dacă boxul este calea pe care trebuie să o urmez. În plus, ajunsesem să am un anturaj care nu mă mai ajuta să fac performanţă. Până la urmă am fost luat în armată şi am făcut box la Steaua pentru un an. Asta m-a salvat! Aşa m-am calificat şi la Jocurile Olimpice de la Barcelona“, a povestit cel poreclit „Moşul“.

În Catalunia, lucrurile au mers bine pentru Doroftei până în semifinale. Până în acel moment, îi învinsese pe mexicanul Edgar Ruiz, pe filipinezul Arlo Chavez, respectiv pe britanicul Peter Richardson. Pentru a intra în ultimul act, era nevoie să-l bată pe canadianul Mark Leduc, însă nu a reuşit să o facă, pierzând cu 6-13. „Am fost furat rău. Am avut lovituri mai clare decât canadianul, dar tot el a câştigat. Cine să facă scandal? Antrenorul canadianului fusese un român, Teodorescu“, a povestit Doroftei, care a obţinut bronzul, la fel ca şi la următoarea ediţie a Jocurilor Olimpice, de la Atlanta.

Citeşte şi celelalte episoade ale serialului-maraton “Weekend Adevărul”:

1988: Noi detalii necurate din culisele gimnasticii româneşti. I-au falsificat vârsta şi au aruncat-o în concursurile de senioare la numai 13 ani!

Paula Ivan, lăsată cu buza umflată de comunişti după ce a doborât un record olimpic în 1988: „Sponsorii au dat, dar la mine n-a mai ajuns televizorul color!”

Sacrificii din viaţa campionilor: „Mi-a fost rău trei zile, am şi vomat!” Preţul unei medalii olimpice e mare

1984: Cum s-a răzbunat pe Securitate marea campioană Doina Melinte la o deplasare în străinătate, unde n-a fost lăsată să-şi cumpere un pardesiu

Mărturisirile unei mari campioane la gimnastică: „Am pierdut numărul bătăilor încasate. Dungi în culori variate îmi acopereau corpul”

Cum a fost furată mişeleşte Nadia la Jocurile Olimpice de la Moscova, în 1980: „Niciodată nu mai văzusem ceva atât de nedrept şi atâta corupţie!“

Luptător român premiat cu 5.000 de lei şi o butelie pentru aurul olimpic: „În loc să mi se dea apartamentul promis, Steaua mă trimitea în Ferentari”

1976: Triumful lui Vasile Dîba de la Montréal, o performanţă pe nedrept uitată: „Mi s-a rupt padela încă din primii 10 metri!“

Adevărul care schimbă istoria gimnasticii. Când a luat, de fapt, Nadia Comăneci prima sa notă de 10

1972: „Septembrie Negru” şi atentatul care a schimbat lumea. Doi sportivi ucişi la München erau născuţi în România

Vâslind cu pagaia ruptă spre aurul olimpic. Fabuloasa poveste a lui Ivan Patzaichin, singurul campion olimpic devenit erou de benzi desenate

1968: Povestea neştiută a marii campioane Lia Manoliu, decedată neaşteptat la nici 66 de ani. A fost senatoare pe listele Frontului Salvării Naţionale

Cum şi-a bătut joc Nicolae Ceauşescu de marea atletă Viorica Viscopoleanu

1964: Enigmatica Mihaela Peneş. Campioana din 1964 trăieşte într-un anonimat total, împărţindu-şi existenţa între o mănăstire din Bucovina şi un cămin de bătrâni

„Am ratat ca să nu mă uite lumea!“ Istoria unui penalty blestemat care a barat drumul României la JO din 1964

1960: Iolanda Balaş a cucerit „Cetatea Eternă”, la Jocurile Olimpice din 1960, dar comuniştii „au ars-o“ la bani: „Nu uita, clasa muncitoare face economii!”

Tragicul destin al campionului olimpic Dumitru Pîrvulescu. De supărare, şi-a aruncat toate medaliile la coşul de gunoi

1956: Singurul campion olimpic de la Melbourne care mai e în viaţă povesteşte: „M-a lovit unul cu un topor în cap!"

„Vedeam doi adversari în loc de unul”: Triumful lui Nicolae Linca, singurul campion olimpic al boxului românesc, care a luptat cu o mână ruptă în 1956

1952: Din istoria Jocurilor Olimpice. Eroul ediţiei din 1952, cehoslovacul Emil Zátopek, a fost trimis de comunişti să muncească într-o mină de uraniu

Glonţul de aur, glonţul ucigaş. Marele mister din jurul morţii lui Iosif Sîrbu, primul campion olimpic din istoria României, persistă şi după 51 de ani

1948: Fabuloasa istorie a Jocurilor Olimpice. În 1948, la Londra, a intrat în scenă „Gospodina Zburătoare“

„Lumina vine de la Răsărit“ sau cum au refuzat românii să meargă la Jocurile Olimpice de la Londra, din 1948

1936: Povestea tragică a primului argint olimpic românesc. Henri Rang a primit de la Adolf Hitler un cadou care i-a adus moartea

Din istoria Jocurilor Olimpice: Moartea suspectă a boxerului român Nicolae Berechet, în 1936. Autorităţile naziste au muşamalizat repede cazul!

1932: Din istoria Jocurilor Olimpice: Un marinar brazilian a vândut cafea pentru a ajunge în SUA, în 1932, şi a alergat desculţ pe stadion

1928: Întâmplări inedite de la Jocurile Olimpice: canotorul Pearce a dat prioritate raţelor, iar viitorul rege norvegian a luat aurul

1924: Cum au câştigat rugbiştii români medalia olimpică de bronz în 1924 după ce au pierdut ambele meciuri jucate

Din Timişoara la Hollywood, via Jocurile Olimpice. De ce a refuzat să recunoască Tarzan că s-a născut pe tărâm românesc

1920: Incredibila poveste a celui mai bătrân medaliat olimpic. Oscar Swahn şi-a început cariera olimpică la 61 de ani şi a terminat-o la 73 cu o medalie de argint

Poveste cu parfum interbelic. Legendarul actor George Vraca a jucat în naţionala de rugby. Cum a ratat Jocurile Olimpice