Bucureşti: REPORTAJ / Primul cuplaj pe “Venus”, în 1935

0
0

Cu trei ani înainte ca stadionul "Romcomit" să fie demolat, în apropiere - mai precis pe strada Ştirbei Vodă, colţ cu Splaiul Independenţei, în spatele Casei de Cultură a Studenţilor - a fost inaugurată o nouă arenă.

Evenimentul s-a produs pe 11 octombrie 1931, când echipa de fotbal Venus a pierdut, scor 2-3, meciul cu Juventus Bucureşti. Dotat cu o instalaţie de nocturnă la fel de rudimentară ca aceea de pe "Romcomit" - becuri suspendate pe cabluri, deasupra gazonului -, şi putând primi în tribunele sale de lemn până la 15.000 de spectatori, arena dispunea de terenuri anexe, dar şi de un cabinet medical.

Mai citiţi şi:


Interesant este că acest stadion a fost realizat din banii preşedintelui de atunci al clubului Venus, Alexandru Elădescu, care şi-a vândut din acest motiv o pădure.
 
Opt titluri de campioană
Echipa bucureşteană care a folosit baza de pe Ştirbei a fost una dintre cele mai galonate din fotbalul nostru de dinaintea venirii comuniştilor la putere. Cu internaţionali cunoscuţi în rândurile sale - pot fi amintiţi David, Sfera, Lăpuşneanu, Eisenbeisser, Albu, Humis, fraţii Vîlcov, Bodola, Ploeşteanu, Juhasz - Venus Bucureşti (foto stânga) a câştigat opt titluri naţionale (1920, 1921, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939 şi 1940), însă nu a reuşit să triumfe niciodată în Cupa României deşi a disputat şase finale - a pierdut mereu în faţa lui CFR Rapid, marea sa rivală de atunci. Înfiinţată în 5 iulie 1915, având sediul în cartierul Griviţa-Buzeşti, Venus avea să participe la trei ediţii ale  Cupei Europei Centrale, în 1939 şi 1940 atingând "sferturile de finală". Atunci, protejaţii prefectului Capitalei, generalul Gabriel Marinescu (acesta devenise preşedinte la Venus), au obţinut victorii în faţa unor echipe cu nume ale fotbalului european, inclusiv un 1-0 cu Bologna.
 
Desfiinţată de comunişti
Un eveniment important din istoria fotbalului românesc s-a desfăşurat pe stadionul "Venus", în 22 septembrie 1935. Atunci acolo au avut loc primele meciuri în cuplaj de la noi: Unirea Tricolor - AMEFA şi CFR - Crişana Oradea.  Socotită un simbol al burgheziei, echipa de fotbal avea să decadă după venirea la putere a comuniştilor, iar o dată cu ea şi baza pe care o folosea. Formaţia avea să se salveze în 1948, când a fuzionat cu cea a Uzinelor Comunale Bucureşti. Sub denumirea Venus UCB, ea a mai activat puţin din divizia a treia, însă apoi a dispărut. În 1953, cochetul stadion a fost ras de pe faţa pământului, iar terenul pe care s-a aflat a fost încredinţat armatei. 

Citiţi mâine în "Adevărul de Seară" un reportaj
despre primul loc în care s-a jucat un meci de rugby în Bucureşti

image
image
Mai multe - Sport

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite