Interviu România, între PNRR şi viitorul buget al UE. Victor Negrescu: „După 11 luni de guvernare, abia acum au fost descoperite cele nouă legi legate de PNRR”

Instabilitatea politică internă riscă să afecteze, în perioada următoare, strategia României privind accesarea fondurilor europene, atragerea investiţiilor şi imaginea ţării la nivelul Uniunii Europene. Într-un interviu acordat „Adevărul”, europarlamentarul PSD Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, a detaliat direcţiile pe care autorităţile nu ar trebui să le ignore pentru a asigura absorbţia fondurilor europene.

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, vicepreşedinte PE Foto: Adevărul

 „Adevărul”: Cât de grav este pentru România faptul că PNRR se apropie de final? Dacă nu reușim să absorbim toate fondurile disponibile până la termenul limită, pierdem o oportunitate unică sau există și alte programe europene prin care putem atrage finanțare în anii următori?

Victor Negrescu: Este oarecum o tragedie faptul că România are atât de multe dificultăți, în continuare, în a atrage banii europeni. Și că vedem oficiali guvernamentali care, de fiecare dată, se plâng de greaua moștenire, fără ca, de fapt, să acționeze în acest sens. Iată, pe ultimii 100 de metri, România caută să facă, de exemplu, ce nu s-a făcut în ultimii ani, pentru a achiziționa cât mai mulți bani din PNRR, unde sunt dificultăți și probleme serioase. Eu, de exemplu, nu înțeleg de ce doar acum am descoperit că trebuie să facem nouă legi, deși legile acestea puteau să fie aprobate foarte bine și acum șase luni, poate unele dintre ele chiar acum zece luni.

Și totul se face pe repede înainte, oarecum pe picior, inclusiv întâlnirile din ultimele săptămâni. Mi se par nelalocul lor în contextul în care toată lumea știa responsabilitatea pe care o are și eforturile care trebuiau să fie făcute. În acest context, România are acces totuși la fondurile care vor veni pe viitor, post-2027. Mă refer aici la ciclul financiar 2028–2034, unde vor fi, în linii mari, două categorii de finanțări.

Vor fi fondurile alocate pentru fiecare stat în parte, fondurile structurale, unde, pentru prima dată în istoria Europei, aceste fonduri vor ocupa doar 45% din bugetul european. Până acum era peste jumătate. Eu acum lucrez la o recomandare ce urmează să fie aprobată de Parlamentul European și am cerut ca, la nivel european, din toate aceste fonduri, nu doar pentru România, ci din fondurile din plan, cel puțin 20 de miliarde să meargă către sănătate. 

România, conform propunerii făcute de Comisia Europeană, ar trebui să primească undeva spre 60 de miliarde de euro. Dar, pentru a accesa acești bani, va trebui să facem din nou reforme și va trebui să redactăm un plan național. Mai avem încă un fond, Fondul European de Competitivitate. Majoritatea programelor europene urmează să fie comasate în acest fond. Aici vor fi competiții europene și vor fi mult mai mulți bani. Însă trebuie să ne luptăm cu regiuni, aplicanți și companii din vestul Europei. Tradițional, nu am fost foarte competitivi pentru astfel de programe.

Angajat în sectorul IT Foto: Freepick,com

 „Există riscuri majore pentru sectorul digital românesc”

„Adevărul”: În contextul în care AI schimbă piața muncii, iar marile companii din tehnologie fac disponibilizări, poate România să valorifice această resursă umană prin susținerea start-up-urilor și a proiectelor de cercetare și inovare? 

Victor Negrescu: Companiile digitale din România mai degrabă făceau outsourcing. Și atunci trebuie să învățăm să facem această tranziție de la outsourcing la produse și servicii, la aplicații pentru fonduri europene, folosind inclusiv noile evoluții tehnologice. Poate și mai multă concentrare pe zona de cybersecurity, pe zona de apărare, pe zona de sisteme duale. Adică, dacă nu facem această tranziție, sectorul digital din România, care este foarte important în PIB-ul național, undeva la 8% din PIB-ul României, riscă să sufere.

Eu organizez anual la Bruxelles „Romania Digital Day”. Tocmai am avut un eveniment cu peste 400 de participanți și 70 de speakeri și spuneau că există riscuri majore pentru sectorul digital românesc. Și aici trebuie să folosim activ fondurile europene.

Aceste sectoare angajează și IT-iști, dar angajează și oameni cu pregătiri diverse. Fie că vorbim de oameni cu alte calificări, fie că vorbim de oameni care își diversifică strategia. Nu ne va spune nimeni ce să facem. Noi, ca țară, trebuie să alegem ceea ce putem face.

Și, de multe ori, din nou, sistemul public așteaptă de la antreprenori, de la sistemul privat. În Statele Unite, industria IT și cea legată de inteligența artificială sunt puternic subvenționate. În Germania vedem cum industria auto, care suferă acum, primește ajutoare de miliarde de euro pentru a se transforma și moderniza. Vedem în Italia cum industria se automatizează cu finanțări europene, inclusiv prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Vedem Spania care inovează folosind fonduri de dezvoltare regională.

Adică este o competiție și competiția nu poate fi purtată doar de câțiva antreprenori de succes. Ea trebuie dusă de stat și, în sensul acesta, trebuie o politică de stat care să depășească clivajele politice.

Programe pentru sănătate şi dezvoltare locală 

„Adevărul”: Țările dezvoltate și-au rezolvat de mult marile probleme de infrastructură. Mai are România acces la fonduri care să îi permită să recupereze acest decalaj prin construcția de autostrăzi și spitale, după încheierea PNRR?

Victor Negrescu: Pe componenta de sănătate vor fi, în continuare, finanțări și spuneam ceea ce am făcut aici, la nivelul Parlamentului European, unde am oferit statelor membre posibilitatea de a folosi bani europeni pentru sănătate. Pe zona de autostrăzi, finanțările vor fi mai puțin numeroase și vor fi mai degrabă conectate cu proiecte de dezvoltare locală, adică o strategie de dezvoltare locală și regională. Trebuie să explici care este locul autostrăzii în această strategie, autostrada fiind un mijloc pentru dezvoltare. Pentru zona de infrastructură, lucrurile trebuie conectate și trebuie gândite mult mai integrat. Aici trebuie ca agențiile de dezvoltare regională și consiliile județene să fie mult mai implicate în a gândi astfel de soluții.

Nu este suficient pur și simplu să elaborezi un proiect singular și atât. Nu vor funcționa lucrurile așa și aici trebuie schimbată abordarea.

Reforma MAE, specialişti angajaţi la Guvern şi o politică externă mai eficientă

„Adevărul”: În contextul discuțiilor despre modul în care România este reprezentată la Bruxelles, credeți că ar fi necesară o reglementare clară a activității de lobby? Ar putea acest lucru să ajute România să își promoveze mai eficient interesele în Parlamentul European și la Comisia Europeană, inclusiv prin crearea unei piețe interne de specialiști în domeniu, așa cum fac alte state? 

Victor Negrescu: Poate ar fi ideal să copiem modelul german, modelul francez sau chiar modelul polonez, unde la nivelul cancelariei prim-ministrului există persoane dedicate afacerilor europene. Un coordonator, fie că este un secretar de stat specializat, fie că este un ministru delegat, este foarte important. Cel puțin în relația cu chestiunile europene trebuie să ai un punct de contact, un bun coordonator și o gândire strategică, în așa fel încât să ai impactul dorit. Am reușit să facem lucrul acesta pe zona aderării la OCDE și a funcționat.

Ar trebui să replicăm modelul președinției Consiliului Uniunii Europene, modelul OCDE și modelul aderării inclusiv pe toate subiectele diplomatice importante, fie că vorbim despre relația cu SUA, fie despre chestiunile europene. În primul rând, eu cred că trebuie o reformă la Ministerul Afacerilor Externe. Pentru că Ministerul de Externe, astăzi, și acțiunea noastră diplomatică nu corespund nevoilor actuale și modului în care se face politică externă și europeană în prezent. Avem nevoie de oameni care lucrează pe obiective și cu o coordonare mai bună la nivel național, pentru că nu este suficient ca diplomatul să spună ceva în numele țării.

Parlamentul European Foto: Unsplash.com

Instabilitatea în plan intern afectează strategia în plan extern

„Adevărul”: Este guvernul tehnocrat o soluție viabilă pentru România sau rămâne doar o variantă de tranziție, fără șanse reale de stabilitate pe termen lung? 

Victor Negrescu: În primul rând, trebuie spus că România traversează o perioadă complicată, având un Parlament fragmentat. Totuşi, democraţia şi parcursul euroatlantic al ţării trebuie să rămână repere esenţiale. Partidele politice au primit votul cetăţenilor, iar acest lucru este fundamental pentru funcţionarea democraţiei. Nu poţi înlocui legitimitatea politică doar printr-o formulă tehnocrată. În acelaşi timp, strategia României, inclusiv negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene, poate fi afectată de actualele tensiuni politice.

Faptul că, după 11 luni de guvernare, abia acum au fost identificate cele nouă legi necesare pentru PNRR şi multe alte măsuri care nu au fost implementate arată că lucrurile nu au funcţionat aşa cum ar fi trebuit şi că cei responsabili de aceste dosare nu şi-au îndeplinit atribuţiile în mod corespunzător. Partidul Social Democrat nu se sustrage responsabilităţii, este dispus să participe la guvernare, iar obiectivul principal trebuie să rămână protejarea componentei sociale.

Sunt necesare şi decizii în domeniul fiscal, precum şi măsuri pentru stimularea economiei. În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că funcţionarea statului nu depinde de o singură persoană. România poate avea un guvern şi fără Ilie Bolojan, iar după domnia sa vor exista şi alţi lideri politici. De asemenea, dacă partidele de dreapta reuşesc să formeze o majoritate şi au o ofertă credibilă, ar trebui să încerce. Noi, cel puţin, suntem dispuşi să revenim la masa negocierilor cu partidele alături de care am guvernat, cu condiţia ca discuţiile să fie centrate pe soluţii, nu pe persoane.

Cred că în următoarele săptămâni va apărea o soluţie care să permită instalarea rapidă a unui nou guvern, chiar dacă aceasta va fi diferită de formula aflată acum în discuţie.