Harry Potter, vrăjitorul-fenomen

Harry Potter, vrăjitorul-fenomen

În anul 1997, scriitoarea britanică J.K. Rowling lansa „Harry Potter şi piatra filozofală“, primul volum al seriei, declanşând feno­menul „Harry Potter“.

12 ani mai târziu, „Harry Potter“ a ajuns să numere 7 volume, traduse în 67 de limbi, printre care latină şi greacă antică, 6 filme de lungmetraj şi alte 2 pelicule în pregătire, 8 jocuri pe computer şi peste 400 de produse promoţionale.

Cărţile „Harry Potter“ au fost vândute în peste 400 de milioane de exemplare în întreaga lume. Cu 9 milioane de exemplare vândute din „Prinţul Semipur“, doar în primele 24 de ore de la lansare, şi cu 11 milioane de exemplare vândute în primele 24 de ore de la lansarea ultimului volum, „Talismanele Morţii“, „Harry Potter“ a devenit cea mai rapid vândută carte din istorie.

În urma acestui succes, J.K. Rowling a devenit primul (şi singurul) scriitor miliardar din istorie. Mai mult, cuvântul „muggle“, folosit în cărţile sale pentru a-i defini pe oamenii care nu au puteri magice, a fost inclus în Oxford English Dictionary, definind o persoană căreia îi lipsesc anumite înclinaţii.

Astăzi, aproape că nu există persoană în lume care să nu fi auzit de Harry Potter. Dar ce a generat acest fenomen? Ce are atât de special micuţul vrăjitor, încât a reuşit să-şi atragă milioanele de fani?

În primul rând, multe mămici susţin că seria „Harry Potter“ le-a deschis copiilor gustul pentru lectură. Un alt factor îl constituie politica de promovare adoptată atât de edituri, cât şi de studiourile de film.

Evident, în cadrul unui fenomen de o asemenea anvergură au apărut şi controverse. Primii care s-au arătat nemulţumiţi au fost susţinătorii bisericii, care o condamnă pe autoare că promovează vrăjitoria. Alţii au acuzat-o pe J.K. Rowling că promovează o agendă politică. Pe de altă parte, unii cronicari literari au contestat meritele literare ale lui J.K. Rowling.