INTERVIU Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank: „Fiecare dintre noi poate schimba câte ceva“

0
Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank
Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank

Unul dintre principalii sponsori ai fiecărei ediţii a Festivalului Internaţional George Enescu, CEO Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, cunoaşte România încă de pe vremea lui Ceauşescu, şi consideră că un loc se schimbă în bine, dacă oamenii fac lucruri să-l schimbe.

Steven van Groningen (63 de ani), CEO Raiffeisen Bank, principalul sponsor al Festivalului Internaţional George Enescu, deapănă, în interviul acordat Suplimentului Enescu al ziarului „Adevărul“, savuroase amintiri de pe vremea lui Ceauşescu, atunci când a ajuns pentru prima oară în România, iar Bucureştiul i se părea „un oraş gri, cu oameni necăjiţi, întunecat şi înfrigurat“. Un om de acţiune şi pragmatic, van Groningen este încrezător că banca pe care o conduce va depăşi criza COVID-19, iar sectorul bancar va supravieţui acestei „încercări“.

„Adevărul“: Sunteţi în România de peste 20 de ani. Vi se pare că România s-a schimbat în această perioadă? Dacă da, în bine sau în rău?
Steven van Groningen: Istoria mea cu România a început când am întâlnit-o pe Valeria, soţia mea, în vara anului 1982. După ce am cunoscut-o, am început să învăţ limba română, ca să putem comunica mai uşor, şi în 1985 am venit în România să obţinem aprobarea să ne căsătorim. Era în timpul regimului Ceauşescu, şi asta nu era deloc un lucru uşor. A trebuit să stau în România, la Arad, aproape şapte luni, să aşteptăm să ne putem căsători legal, iar Valeria să mă poată urma în Olanda. Atunci, în România, era întuneric şi frig şi, locuind şapte luni aici, mi-am dat seama cât de greu şi de diferit se trăia. În Bucureşti am ajuns tot în acea perioadă. Era un oraş gri, cu oameni necăjiţi, întunecat şi înfrigurat, dar se construiau metroul şi Casa Poporului! De la început însă mi-au plăcut oamenii din România. Erau deschişi şi bine educaţi, vorbeau limbi străine şi erau curioşi cum se trăia dincolo de graniţe. Odată cu Valeria, am început să iubesc şi România. Iată că viaţa ne-a adus aici şi din 2001 ne-am mutat la Bucureşti, iar acum aici e unicul loc de pe pământ în care am casa mea. Ne place la Bucureşti şi ne-am crescut copiii aici. E un loc în care noi, ca familie, ne simţim bine, iar eu am un job care mi-a oferit şi îmi oferă în fiecare zi satisfacţii şi provocări.

Cum s-a schimbat Bucureştiul după perioada comunistă?
În aceşti 30 de ani de când a căzut regimul Ceauşescu, lucrurile s-au schimbat extrem de mult în Bucureşti, dar şi în România. Nu există comparaţie cu ce era acum câteva zeci de ani. V-aş spune că s-a schimbat mult, şi nu numai în bine. Dacă ne gândim la trafic, orice bucureştean e afectat de asta. Pe de altă parte, dacă ne gândim la ce oferă oraşul ca viaţă culturală şi socială, suntem foarte bine situaţi. Un loc se schimbă dacă oamenii fac lucruri să-l schimbe, iar fiecare dintre noi poate face câte ceva.

Ce „previziuni“ puteţi face pentru ţara noastră?
Trebuie însă să admitem că ritmul şi amplitudinea schimbărilor sunt departe de ce ar fi putut şi ar fi trebuit să fie. Am mai spus asta, dar o repet. Într-un vis frumos (pe care îl am uneori), mi-ar plăcea să văd că România îşi ocupă locul de drept în Europa, dacă ne gândim la potenţialul său: să fie cel puţin în primele 10 economii din Uniunea Europeană, pentru că suntem a 7-a ţară în UE ca populaţie şi suprafaţă. Noi acum cred că suntem pe poziţia a 17-a ca economie, dacă ţinem cont de valoarea nominală a PIB-ului. Trendul pe care l-am avut în ultimii 30 de ani nu e unul care să ne mulţumească, şi e clar că putem face mai mult. Totul porneşte însă de la nivelul de ambiţie pe care ni-l fixăm.

„Îmi place când avem Festivalul Enescu în oraş“

Raiffeisen Bank, banca pe care o conduceţi, a sponsorizat aproape fiecare ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu? Care e legătura dumneavoastră personală, mai exact, cu muzica clasică?
În copilărie o însoţeam pe mama mea destul de des la concertele de muzică clasică, pentru că avea abonament, şi de atunci cred că vine pasiunea mea pentru muzica clasică. În plus, nu am nicio îndoială că Ateneul Român e locul meu preferat din Bucureşti, iar Festivalul Enescu este unul dintre cele mai apreciate evenimente de către mine. Serile cu muzică clasică de calitate sunt o încântare, iar Festivalul Enescu ni le oferă din plin. Dincolo de muzica minunată şi de artiştii de prestigiu pe care îi aduce la Bucureşti, îmi place când avem Festivalul Enescu în oraş, pentru că parcă toţi oamenii de pe stradă împrumută din frumuseţea şi din puritatea muzicii clasice, o energie specială de bucurie şi eleganţă. E un sentiment cu adevărat special, iar personalitatea şi opera lui George Enescu trebuie onorată de fiecare dintre noi.

De ce este important să sponsorizaţi muzica clasică?
E important că avem un compozitor de talia lui George Enescu, ca popor, şi un festival de asemenea anvergură şi prestigiu, ca ţară. Suntem norocoşi că un astfel de eveniment se petrece în oraşul în care locuim. În plus, parteneriatele pe termen lung fac parte din filosofia noastră ca organizaţie, indiferent în ce domeniu ne implicăm. Ne dorim să dezvoltăm o relaţie pe termen lung cu partenerii noştri.

Festivalul Enescu evoluează de la ediţie la ediţie. Şi noi, ca bancă, evoluăm în fiecare zi, formăm, educăm, dar şi învăţăm împreună cu angajaţii, clienţii şi partenerii noştri. Este o onoare şi o bucurie că putem să contribuim la acest eveniment!

„Pe termen lung, incertitudinile sunt multe“


Criza pandemiei de COVID-19 a lovit puternic economiile lumii. În calitate de finanţist, ne puteţi spune când şi cum credeţi că efectele acestei situaţii se vor vedea în funcţionarea economiei şi în calitatea vieţii oamenilor de rând?
România a avut cea mai puternică redresare din UE din punct de vedere al creşterii economice. Ne-a ajutat faptul că am avut un control bun asupra pandemiei, iar procesul de vaccinare e bine organizat şi decurge destul de bine. În consecinţă, am revizuit şi noi prognoza de creştere economică pentru anul 2021 de la 4,2% la 5,2%. Toate aceste lucruri mă fac să fiu optimist cu privire la evoluţia economiei şi a băncii noastre în 2021. E adevărat însă că, dacă ne uităm pe termen lung, mediul e în schimbare rapidă, iar incertitudinile sunt multe. De regulă, eu niciodată nu mă uit pe termen scurt. Aşa cum am spus, sunt optimist şi cred că 2021 va fi un an mai bun, dar nu putem ignora incertitudinea care se manifestă în economie.

Cum gestionaţi riscurile inerente unei asemenea situaţii?
Gestionarea riscurilor este o activitate normală şi importantă pentru bănci, atât cele pe termen scurt, cât şi cele pe termen lung. În prima fază a crizei COVID, am acţionat pentru a gestiona riscurile pe termen scurt. Acum suntem în momentul în care trebuie să ne uităm cu atenţie şi să înţelegem mai bine care sunt riscurile pe termen mediu şi lung. Pe de altă parte, sistemul bancar este bine capitalizat şi nu văd probleme nici pe termen scurt şi nici pe termen lung. Oportunităţi sunt, fără îndoială. Vedem segmente care cresc, chiar mai mult decât ne-am fi aşteptat, aşa cum sunt IT-ul, sectorul farmaceutic, cel agricol etc. Există fonduri şi programe europene consistente, de aproape 80 de miliarde de euro – vorbesc de cele 46,4 miliarde de euro parte din bugetul multianual 2021-2027 şi 33,5 miliarde care revin României din fondul pentru redresare. Acestea vor însemna resurse în piaţă şi au nevoie de cofinanţare bancară, creează valoare adăugată şi locuri de muncă în economie. Avem deci oportunităţi şi trebuie să fim capabili să profităm de ele. Asta cred.

Cel mai admirat CEO

Numele: Steven van Groningen
Data şi locul naşterii: 29 decembrie 1957, Schalkhaar, regiunea Overijssel, Olanda
Starea civilă: căsătorit cu Valeria Răcilă, cu care are doi băieţi
Studiile şi cariera:
A absolvit, în 1985, Universitatea din Leiden (Olanda), cu specializarea drept comercial.
În 1993, când s-a mutat în România, a lucrat pe un post de consultant la Banca Naţională a României. În perioada 1994-1998 a lucrat pentru banca olandeză ABN AMRO. În 1998 a plecat în Rusia şi apoi în Ungaria. La Raiffeisen Bank România şi-a început cariera în 2001, în prezent fiind preşedintele şi directorul executiv al băncii.
Din 2011 şi până în 2013, a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (CIS).
În perioada 2004-2010 a fost vicepreşedinte şi preşedinte al fundaţiei non-guvernamentale „United Way România“.
A primit, în 2012 şi 2013, premiul pentru cel mai admirat CEO din România din partea revistei „Business Magazine“.
Locuieşte în: Bucureşti

Showbiz


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri