VIDEO Felicia regizorului Răzvan Rădulescu, aplaudată la TIFF
0Un film despre ruptura dintre mentalităţi şi generaţii, în care se regăseşte fiecare copil şi al său părinte. Două debuturi, cel de regizor pentru Răzvan Rădulescu şi cel în cinema pentru Ozana Oancea, au marcat proiecţia filmului „Felicia, înainte de toate“, în premieră la Cluj.
Răzvan Rădulescu a regizat filmul „Felicia, înainte de toate" alături de olandeza Melissa de Raaf, cu care spune că a făcut o echipă extraordinară. Filmul transpune povestea Feliciei, o femeie de 40 de ani, ce trăieşte în Olanda, unde îşi creşte singură copilul, iar cu ocazia unei vizite a părinţilor din Bucureşti, descoperă relaţia tensionată fiică-mamă.
Mai citeşte şi:
Donata Wenders: „Vizionarea filmului Dracula a fost o experienţă unică“
Prima experienţă de regizor pentru Răzvan Rădulescu, scenaristul lui Cristi Puiu în „Moartea domnului Lăzărescu", a fost una „umilitoare".
„E o meserie destul de riscantă cea de regizor. O experienţă umilitoare adeseori, pentru că e un exerciţiu de putere absolută în aparenţă şi în esenţă. Sentimentul e că puterea e deplină, şi în momente neanticipate neputinţa e totală", a descris Răzvan Rădulescu postura de regizor. Jumătate din film este turnat în aeroport, acolo unde Felicia pierde cursa spre Amsterdam şi încearcă să o reprogrameze.
„Am filmat 28-29 de zile în aeroport, iar după această perioadă eram ca un junkie. Sunt trei autorităţi în aeroport, şi fiecare dintre ele crede că este supremă", a povestit acesta despre dificultăţile din timpul filmărilor din Aeroportul Otopeni.
Pe Ozana Oancea, Răzvan Rădulescu a descris-o în trei cuvinte: „E un fel de mâhnire şi discreţie combinată cu sarcasm". Rădulescu a vorbit şi despre experienţele trecute ca scenarist, făcând referire la „Moartea domnului Lăzărescu" sau „Călătoria lui Gruber". „Moartea domnului Lăzărescu nu este o problemă personală", a spus regizorul.
Totuşi, acesta a povestit că a trăit experienţe urâte în spital alături de tatăl său, care era bolnav. Pentru documentarea scenariului a petrecut o săptămână la Ambulanţă şi o lună în spital, perioadă în care a văzut lucruri atroce.
„Felicia, înainte de toate" este al doilea film românesc înscris în competiţia pentru Trofeul Transilvania, alături de „Medalia de onoare".
Ozana Oancea actriţă:„Felicia este un pic din mine"
Felicia este debutul tău în cinematografie. Ce ai făcut înainte de asta?
Am fost actriţă de teatru la Teatrul din Craiova timp de 10 ani. Am trăit nişte ani foarte frumoşi şi foarte plini, am călătorit foarte mult. Am rămas multă vreme acolo şi atunci nici nu m-am gândit să fac film. Nu am dorit, pentru că noi în şcoală nici nu am făcut cursuri de actorie de film. În continuare sufăr însă de acest complex. Am făcut-o deja, şi o fac în continuare, o să mă duc şi la filme de şcoală. Simt că am ratat o şansă foarte mare prin faptul că nu am jucat în filme de şcoală, să te trezeşti la 40 de ani pe un platou de filmare cu un rol principal şi să fii în continuare îndoit de rolurile colegilor de pe platou nu e prea uşor...
Totuşi, regizorul te-a lăudat. A spus că erai singura actriţă de pe platou care ştia textele colegilor.
Probabil că de spaimă (râde). În general nu sunt o perfecţionistă, dar nici nu-mi place să enervez oamenii. Este unul dintre cusururile mele. În general încerc atât de mult să nu enervez oamenii, încât probabil că dispar cu totul. Uneori, cineva mă ia pe sus şi îmi dă un rol principal într-un film, şi asta e, nu mai pot să mă ascund.
Felicia este un pic din Ozana Oancea?
Felicia e un pic din Ozana Oancea şi un pic din oamenii din jurul ei, nu m-am avut doar pe mine de model, ci şi pe alţi cunoscuţi şi apropiaţi de-ai mei şi cred că am făcut un amestec din gesturile şi gândurile mele şi ale altora şi cele ale personajului, atât cât l-am putut căuta şi găsi.
Astăzi, la TIFF
Ora 12.45, Cinema Republica: „Iubiri încrucişate", regia Mika Kaurismäki
Ora 15.00, Cinema Victoria: „Kapitalism, reţeta noastră secretă", regia Alexandru Solomon
Ora 18.45, Cinema Republica: „Aurora", regia Cristi Puiu
Ora 21.30, Cinema Echinox: „Viaţa în timpul războiului", regia Todd Solondz
Ora 21.45, Piaţa Unirii: „Eu când vreau să fluier, fluier", regia Florin Şerban
Ora 23.30, TIFF Lounge: „Ascensiunea", regia Larisa Şepitko (o capodoperă a filmului sovietic, într-o proiecţie rarisimă)
Se încarcă comentariile...
