Exclusiv Capcana din solul României. Avertisment dur de la un expert american de top

România deține resurse minerale esențiale pentru tehnologia militară a Alianței, dar reputatul analist american Josh Birenbaum avertizează că trecerea la independența față de China poate veni cu un cost ecologic uriaș.

Până și avioanele de luptă ale NATO au componente fabricate din materiale chinezești. FOTO: X

Într-o perioadă în care se vorbește obsesiv despre drone, rachete și contramăsuri militare, există analiști și experți care se concentrează pe probleme mai subtile și care atrag atenția că, totuși, securitatea modernă a încetat de mult să mai fie o chestiune exclusiv militară. De fapt, din astfel de dezbateri, ideea care se desprinde este că securitatea nu depinde doar de numărul de tancuri sau de soldați mobilizați pe un aliniament defensiv.

Mai mult decât atât, într-o lume profund interconectată, economia a devenit noul teatru de operațiuni hibride, unde lanțurile de aprovizionare pot fi transformate în arme de coerciție geopolitică cu rezultate mult mai clare decât dacă ar fi folosite divizii întregi de militari.

Unul dintre cei mai importanți experți americani în securitate economică este Josh Birenbaum.

Într-o analiză pentru „Adevărul”, expertul se referă la vulnerabilitățile structurale din spatele tehnologiei militare transatlantice, o temă insuficient dezbătută chiar și în Occident și trecută total sub tăcere în România. Analiza sa detaliază modul în care monopolul Chinei asupra mineralelor critice afectează direct Flancul Estic, implicit România, și de ce capcana dumpingului industrial este mai periculoasă pentru Alianță decât un embargo militar direct.

În viziunea sa, o mare vulnerabilitate economică a Alianței în acest moment este chiar în fața șantajului practicat de Beijing.

„În ceea ce privește amenințarea cea mai iminentă, nu există nicio îndoială că controlul strict al Chinei asupra numeroaselor minerale critice și pământuri rare reprezintă o provocare uriașă pentru câteva sisteme de armament esențiale. Dacă țările NATO ar fi tăiate brusc de la aceste minerale și elemente, acest lucru ar degrada grav, de asemenea, capacități esențiale precum radarele, ochelarii de vedere nocturnă și sistemele de comunicații. Muniția ar fi afectată, deoarece mineralele critice sunt folosite în gloanțele perforante și în cartușele trasoare. Pe deasupra, dominația Chinei în materie de baterii, senzori, semiconductori de generație veche și electronice mici îi oferă, de asemenea, un avantaj strategic ce ar putea influența rezultatele într-un conflict”, spune expertul.

Arma economică secretă a Chinei, dumpingul industrial

Totuși, nici măcar aceasta nu este cea mai periculoasă armă de care dispune Beijingul într-o confruntare non-militară cu Occidentul. Josh Birenbaum detaliază:

Josh Birenbaum avertizează că NATO depinde de China

„Deși aceste riscuri de pe lanțul de aprovizionare reprezintă îngrijorarea cea mai presantă, s-ar putea ca ele să nu fie cea mai semnificativă armă economică din arsenalul Chinei. Nu există nicio îndoială că China ar tăia cel mai probabil aprovizionarea cu aceste minerale și elemente în timpul unui război fierbinte, însă această strategie s-ar întoarce în cele din urmă împotriva Chinei într-un război rece sau într-un război comercial. Economia Chinei este puternic dependentă de exporturile către țările NATO, iar utilizarea agresivă a restricțiilor la export pentru mineralele critice ar accelera cel mai probabil eforturile din Statele Unite și Europa de a se decupla de China, dăunând în mod semnificativ creșterii economice a Chinei și stabilității sale sociale”, mai spune americanul.

Practic, China are arme și mai puternice, fără a vorbi despre cele pe care le-ar folosi într-o confruntare militară propriu-zisă. Astfel, întreprinderile mici și mijlocii din Occident și-au dovedit vulnerabilitatea în fața concurenței neloiale ce vine din China.

„O armă economică mult mai probabilă, și posibil mai periculoasă, este utilizarea de către China a supraproducției, a dumpingului (precum și a altor practici non-piață, cum ar fi manipularea prețurilor și furtul de proprietate intelectuală) pentru a scoate concurenții americani și europeni de pe piață. Întreprinderile mici și mijlocii, care joacă un rol vital în lanțurile de aprovizionare ale bazei industriale de apărare transatlantice, sunt deosebit de vulnerabile. Dacă IMM-urile din America de Nord și Europa continuă să dea faliment în ritmuri ridicate în fața practicilor comerciale neloiale ale Chinei, efortul de a înlocui furnizorii chinezi din eșaloanele doi, trei și patru ai bazei industriale de apărare devine și mai dificil.”

Cum poate contracara NATO șantajul Beijingului

În atare situație, NATO are puține opțiuni pentru a contracara această formă de coerciție economică în următorii doi-trei ani. Având în vedere că deschiderea unei mine noi în Vest durează de obicei între cinci și șapte ani, situația este mai gravă decât ar putea să pară la o primă vedere. Totuși, există câteva soluții, iar despre unele dintre ele vorbește Josh Birenbaum.

„NATO are atât opțiuni defensive, cât și ofensive pentru a contracara controalele de export ale Chinei, dar toate opțiunile vin la pachet cu provocări. Pe latura defensivă, cea mai importantă sarcină este diversificarea numărului de potențiali furnizori, ceea ce înseamnă mai multe mine și mai multe facilități de procesare în mai multe locuri din afara Chinei. Totuși, noile mine și fabrici de procesare necesită o perioadă lungă de timp pentru a fi înființate. Acel timp poate fi accelerat prin simplificarea procedurilor de autorizare și prin facilitare guvernamentală, dar este totuși o chestiune de câțiva ani pentru a aduce pe piață noi provizii semnificative”, susține Josh Birenbaum, care adăugă: „Merită menționat faptul că vulnerabilitatea din jurul procesării este probabil mai degrabă o provocare decât vulnerabilitatea din jurul mineritului pentru majoritatea mineralelor critice; China nu are provizii interne și trebuie să importe materia primă. Dominația lor vine în mare parte din acapararea fazei de procesare.”

În plus, NATO, adică Statele Unite ale Americii și Europa de Vest, mai are și alte instrumente pentru a se opune Beijingului, crede americanul.

„Alte măsuri defensive includ stocuri comune de minerale, prețuri minime garantate și acorduri de preluare a producției (offtake agreements) pentru a stimula furnizorii non-chinezi, prioritizarea sectoarelor de apărare în fața altor părți ale economiei și cercetare-dezvoltare comună care ar putea duce la soluții alternative pentru punctele de control ale mineralelor critice. Bateriile permanente care nu folosesc pământuri rare sunt un exemplu intrigant în acest sens. La fel de important, dar la fel de provocator, țările NATO ar trebui să lucreze activ la construirea unei baze industriale de apărare (DIB) mai flexibile și mai fungibile, una care să se bazeze mai puțin pe echipamente foarte scumpe și foarte specifice care depind, la rândul lor, de mii de subcomponente unice și de neînlocuit, trecând la o bază industrială de apărare care este mai interschimbabilă, rapid de înlocuit și mai bine adaptată pentru producția de masă de către o gamă mai largă de furnizori”, punctează Josh Birenbaum.

Contraatacul ofensivei comerciale: Tarifele vamale unificate

În schimb, NATO poate să profite și de unele slăbiciuni ale economiei chineze, dar și de faptul că Beijingul este foarte dependent de exporturile sale în Vest.

„Toate aceste măsuri defensive, totuși, au șanse să fie mai puțin eficiente decât contramăsurile ofensive, al căror impact este sporit pe măsură ce mai multe țări din cadrul grupului NATO le adoptă. Așa cum am menționat, China este excepțional de dependentă de exporturile către țările NATO. Economia chineză este, de asemenea, excepțional de slăbită în acest moment și vulnerabilă la contramăsuri care îi constrâng exporturile. Având în vedere că tarifele vamale ale lui Trump au deja un impact, Europa a fost inundată în mod special de mărfuri chinezești la prețuri subevaluate. Ridicarea unor bariere comerciale și tarife vamale semnificative și, la fel de important, unificate în toate țările NATO ar reprezenta o lovitură masivă pentru economia chineză și pentru poziția Partidului Comunist Chinez în țară”, este opinia lui Josh Birenbaum.

Dilema României: Rezerve minerale sau dezastru ecologic?

Flancul Estic deține o parte importantă din resursele minerale neexploatate ale Europei. Mulți experți cred că țări precum România, Polonia și Bulgaria ar trebui să își asume un rol de leadership în NATO pe acest subiect, însă Josh Birenbaum consideră că problema este mult mai complexă decât pare.

„Rezervele minerale dintr-o țară sunt importante, dar capacitatea de procesare este la fel de importantă. Procesarea necesită deținerea proprietății intelectuale (IP) corecte pentru a realiza procesul, substanțele chimice și acizii potriviți, o sursă de energie și, de obicei, o sursă de apă. În plus, cea mai ieftină procesare este adesea extrem de poluantă, ceea ce înseamnă că stabilirea unor prețuri minime garantate pentru o procesare mai bună, mai curată, este importantă pentru a preveni ca acest lucru să provoace efecte majore asupra sănătății comunităților din România”, conchide Josh Birenbaum.

Cine este Josh Birenbaum

Josh Birenbaum este director adjunct al Center on Economic and Financial Power (CEFP) din cadrul Foundation for Defense of Democracies (FDD). Este expert în securitate economică și finanțe ilicite, cu un interes deosebit pentru combaterea corupției, prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT), utilizarea instrumentelor economice în politica externă, securitatea lanțurilor critice de aprovizionare și competiția pentru puterea economică la nivel global.

Josh Birenbaum a fost invitat ca analist la Fox News, BBC Radio, Times Radio și CBN, iar articolele și analizele sale au fost publicate de New York Post, Newsweek, National Review, The Hill, The National Interest, The Washington Examiner, Euronews și The Telegraph.

Înainte de a se alătura FDD, a lucrat la TRACE International, unde a scris despre corupție, spălarea banilor, sancțiuni internaționale, controale la export, conformitate (compliance), drepturile omului și finanțe ilicite.

Fundația care a lucrat cu toți președinții americani

Foundation for Defense of Democracies (FDD) este un institut de cercetare independent, fără afiliere politică. Desfășoară cercetări aprofundate, realizează analize riguroase și de actualitate, identifică activități ilicite și formulează opțiuni de politici publice, cu scopul de a consolida securitatea națională a Statelor Unite și de a reduce sau elimina amenințările reprezentate de adversarii și inamicii SUA și ai altor state democratice.

Înființată la scurt timp după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, FDD produce cercetări cu aplicabilitate practică, elaborate de experți și cercetători proveniți din domenii diverse, precum administrația publică, serviciile de informații, armată, mediul privat, universități și jurnalism. Echipa reunește specialiști cu competențe în limbi străine, drept, finanțe, tehnologie și alte domenii relevante.

FDD furnizează în mod regulat factorilor de decizie și mass-mediei cercetări și analize bazate pe surse deschise. De la înființare, organizația și-a pus expertiza la dispoziția administrațiilor Bush, Obama, Trump și Biden, precum și a membrilor Congresului SUA, într-o manieră bipartizană.

Pe lângă experții săi permanenți, FDD colaborează cu un număr important de consilieri de prestigiu. În cadrul organizației funcționează trei centre dedicate consolidării puterii Statelor Unite: Center on Military and Political Power, Center on Economic and Financial Power și Center on Cyber and Technology Innovation.