O criză care stă să izbucnească: rezistenţa la antibiotice

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Michael Longmire via Unsplash
Foto: Michael Longmire via Unsplash

Problema cu crizele nu este atât că nu pot fi prevenite, cât mai degrabă că preferăm de cele mai multe ori să ignorăm avertismentele experţilor. Acesta a fost şi cazul pandemiei de coronavirus. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a semnalat cu ani în urmă iminenţa izbucnirii unei pandemii. Guvernele din întreaga lume au ignorat aceste avertismente, iar criza a fost accentuată de lipsa de pregătire a sistemului medical.

Următoarea provocare poate fi rezistenţa antimicrobiană – de care ştim deja de ani buni. Dacă nu acţionăm acum să combatem acest risc, putem să ne aşteptăm la mai multe crize de tip corona în viitorul apropiat. 

Ştiţi zicala: Omul înţelept îşi face sanie vara. Rezistenţa antimicrobiană este o ameninţare transfrontalieră, având posibilitatea de a inversa decenii de progrese medicale, până la nivelul erei pre-antibiotice, când o banală rană putea să se suprainfecteze şi să devină rapid fatală.

Astăzi, bacteriile rezistente la antibiotice sunt responsabile de pierderea prematură a vieţii a peste 33.000 de cetăţeni europeni. Iar dacă nu vom lua măsuri drastice la nivel european şi internaţional, numărul de vieţi care se vor pierde eva creşte în continuare. Se preconizează ca până în 2050 numărul de decese cauzate de bacterii rezistente în întreaga lume să depăşească 10 milioane anual, depăşind decesele cauzate de cancer. 

Se descoperă din ce în ce mai puţine noi antibiotice, în timp ce numărul de bacterii rezistente creşte constant

Antibioticele au pavat drumul spre tratamente medicale moderne precum chirurgia cardiovasculară sau transplantele, proceduri care erau de neconceput în urmă cu un secol şi care acum sunt posibile tocmai datorită încrederii noastre în antibiotice. Chiar şi aşa,  supremaţia noastră antimicrobiană se estompează treptat; se descoperă din ce în ce mai puţine noi antibiotice, în timp ce numărul de bacterii rezistente, supranumite şi „superbacterii”, creşte constant. Cauza acestui fenomen este utilizarea pe scară largă a produselor farmaceutice destinate atât uzului uman, cât şi celui animal, combinată cu dependenţa noastră de pentru chimicale din diferite sectoare economice, precum pesticidele.

Suntem prinşi într-o cursă a înarmării contra acestor „superbacterii” şi, din păcate pentru noi, treptat dar sigur, pierdem. Din acest motiv, împreună cu colegii din Parlamentul European am lansat un grup menit să combată pericolul transfrontalier pe care îl reprezintă rezistenţa antimicrobiană: MEPs fight AMR

Ca politicieni, suntem obligaţi să ascultăm de comunitatea ştiinţifică. Prioritatea grupului nostru este să avem o strânsă legătură cu toate părţile implicate în această luptă, punând datele ştiinţifice pe primul loc.  

Planul de acţiune European „O singură sănătate” îşi propune să lupte cu cauzele multiple care duc la creşterea rezistenţei antimicrobiene. Acestea sunt uzul excesiv de antibiotice în medicina umană şi animală (70% din totalul de antibiotice), lipsa unui stimul financiar pentru dezvoltarea unor noi generaţii de antibiotice, precum şi reducerea decalajului de cunoştinţe cu privire la impactul pe care mediul îl are asupra răspândirii rezistenţei antimicrobiene.

Deşi această iniţiativă a Comisiei Europene, Planul „O singura sănătate”, oferă statelor membre o cale de urmat pentru a preveni rezistenţa antimicrobiană, trebuie să facem mult mai mult dacă dorim să inversăm curentul actual. 

Avem nevoie de un răspuns comun european la rezistenţa antimicrobiană

Pentru asta, am propus înfiinţarea unui fond european dedicat combaterii rezistenţei antimicrobiene, bazat pe rezultate, care urmăreşte să dezvolte politici de sănătate publică naţionale şi europene trasabile. Această idee pleacă de la nevoia de a avea un răspuns comun la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. 

Să presupunem că un stat membru are o abordare proactivă pentru a lupta cu rezistenţă antimicrobiană, în timp ce un alt stat rămâne în urmă. Pentru că vorbim de un pericol transfrontalier, trebuie doar să ne uităm la actuala pandemie coronavirus pentru a vedea impactul negativ pe care îl are o boală uşor transmisibilă asupra Uniunii.  

Avem nevoie de un răspuns comun european la rezistenţa antimicrobiană, iar pentru asta avem nevoie de un fond dedicat.

Totuşi, soluţia la această problemă nu este să aruncăm cu bani, ci să ne asigură că fiecare euro este cheltuit cu cap. Orice fond menit să combată rezistenţa antimicrobiană trebuie să fie  bazat pe rezultate. Trebuie să avem transparenţă şi responsabilitate, să putem măsura progresul şi să ne asigurăm că acţiunile politice sunt în totalitate bazate pe dovezi ştiinţifice. 

Avem nevoie de aceste fonduri pentru a încuraja cercetarea românească să dezvolte noi tipuri de antibiotice şi produse farmaceutice prietene cu mediul înconjurător, în primul rând.

 În al doilea rând, este necesar să asigurăm de la nivel european susţinere pentru statele membre în dezvoltarea şi implementarea unor Planuri Naţionale de Acţiune care urmăresc combaterea rezistenţei antimicrobiene. Aceste planuri trebuie să includă, printre altele, obiective pentru reducerea utilizării antibioticelor sau a altor produse farmaceutice; în plus, ar trebui să conţină şi măsuri pentru a sprijinii fermierii să îmbunătăţească condiţiile de trai pentru animale, limitând astfel necesitatea administrării preventive de antibiotice în ferme. 

Putem să ne păstrăm nivelul actual de viaţă, precum şi supremaţia antimicrobiană, dacă decidem să acţionăm în timp util. 

Doar printr-o politică comună la nivel european pentru combaterea rezistenţei antimicrobiene şi asigurându-se că avem fondurile adecvate putem să sperăm că zilele în care o simplă tăietură de hârtie putea fi letală vor rămâne în continuare o simplă curiozitate istorică. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite