Rănile minţii şi cele ale trupului pot fi vindecate prin scris

Exprimarea liberă a trăirilor mai puţin fericite poate să ducă la vindecarea mai rapidă a rănilor trupului FOTO Shutterstock

A vorbi despre experienţele dificile din viaţă poate să fie o modalitate ideală de a uşura durerea emoţională a traumei. Ultimele cercetări arată însă că exprimarea trăirilor în cuvinte poate accelera nu doar vindecarea rănilor psihice, ci şi a celor fizice, scrie revista „Time“.

Exprimarea într-un mod coerent a emoţiilor generate de o experienţă traumatizantă din trecut poate să ajute o persoană să-şi vindece rănile minţii, dar şi pe cele ale trupului arată un studiu recent privind conexiunea minte-corp. Efectul calmant al scrisului poate să reducă timpul de vindecare al rănilor fizice la aproape jumătate, se arată în acelaşi studiu.

Astfel, o echipă de cercetători de la Universitate din Auckland, Noua Zeelandă, a studiat 49 de bătrâni, cu vârste cuprinse între 64 şi 97 de ani. Timp de trei zile, jumătate dintre aceştia au primit sarcina ca timp de 20 de minute pe zi să scrie despre cel mai tulburător eveniment pe care l-au experimentat, fiind încurajaţi să fie deschişi, sinceri şi să relateze ceea ce simţeau la momentul respectiv. De asemenea, li s-a cerut să împărtăşească gânduri sau emoţii pe care nu le-au afişat până atunci.

Ceilalţi participanţi au fost rugaţi să scrie, pentru aceeaşi perioadă de timp, despre planurile lor pentru ziua următoare, dar fără să menţioneze sentimente, opinii sau diverse convingeri. La două săptămâni după primele gânduri trecute pe foaie de ambele grupuri, cercetătorii au efectuat biopsii sub anestezie locală, preluând fâşii mici de piele de pe braţele participanţilor. Aceştia au dorit să afle dacă exprimarea în scris a emoţiilor poate să atenueze rana provocată intenţionat.

Scrisul accelerează vindecarea rănilor

La o săptămână după ce au preluat mostrele de piele, cercetătorii de la Universitatea din Auckland au început să fotografieze rănile la fiecare trei zile până când s-au vindecat complet. Între timp, participanţii au continuat să scrie zilnic, timp de 20 de minte, experienţe nefericite ale vieţii lor. La 11 zile după biopsie, 76% din participanţii care şi-au exprimat traumele în scris aveau rănile complet vindecate, în timp ce doar 42% din cei care şi-au povestit intenţiile pentru ziua următoare aveau rana vindecată.

„Acesta este primul studiu care arată că a povesti în scris despre evenimente personale supărătoare poate să accelereze vindecarea rănilor în cazul unei populaţii în vârstă care nu are o rată de însănătoşire la fel de mare precum o au tinerii“, afirmă Elizabeth Broadbent, lector senior în psihologia sănătăţii şi liderul studiului.

Pe de altă parte, acest experiment nu a fost primul care să ateste legătura dintre starea psihologică şi sănătatea fizică a indivizilor. În studii anterioare, acest stil expresiv de a scrie, spre deosebire de cel canalizat pe subiecte neutre, a redus încărcătura virală a pacienţilor depistaţi pozitiv cu HIV şi a dus la creşterea nivelului de celule ale sistemului imunitar care luptau contra virusului. Totodată, această practică a maximizat eficacitatea vaccinării contra hepatitei B, prin creşterea nivelului de anticorpi generaţi de vaccin şi prin vindecarea rapidă a rănilor în cazul unor bărbaţi tineri.

Exprimarea în scris duce la îmbunătăţirea calităţii somnului

În schimb, rezultatele se dovedesc contradictorii dacă sunt analizate din punct de vedere al sănătăţii mintale. Un alt studiu realizat în rândul soldaţilor întorşi de pe front a arătat că a scrie despre experienţele tulburătoare de pe câmpul de luptă poate să îmbunătăţească satisfacţia maritală a acestora. Însă, în cazul unor pacienţi cu tulburare de stres post-traumatic, practica exprimării libere a gândurilor mai puţin fericite nu a avut acelaşi efect şi nu a redus simptomele. Cu toate acestea, transpunerea emoţiilor în cuvinte le-a îmbunătăţit starea de spirit şi a dus la reducerea nivelurilor hormonului de stres.

Scrisul poate să dea organismului un impuls de vindecare mai rapid, prin limpezirea gândurilor care să favorizeze un somn odihnitor. „Am descoperit că acele persoane care dormeau cel puţin şapte ore pe noapte puteau să-şi vindece rănile mult mai rapid decât cei care dormeau mai puţin“, mai spune Elizabeth Broadbent.

Privarea de somn poate să reducă nivelurile hormonului de creştere, cunoscut pentru abilitatea de a reface leziunile, însă expunerea în scris a întâmplărilor traumatice i-a ajutat pe participanţii la studiu să se odihnească corect timp de şapte ore. „Mulţi dintre cei care au scris despre experienţele lor negative au mărturisit că această tehnică le-a permis să privească lucrurile mult mai clar. Acest lucru a dus la diminuarea efectului negativ al întâmplării şi la îmbunătăţirea calităţii somnului“, spune şi Heidi Koschwanez, co-autor al studiului.

De asemenea, scrisul poate să ajute organismul să reducă anxietatea şi, implicit, nivelul hormonilor de stres, care pot să se suprapună cu substanţele chimice necesare vindecării rănilor. Există însă şi posibilitatea ca scrisul să nu fie folositor pentru toţi din moment ce persoanele reacţionează diferit faţă de evenimente traumatice. Scrisul se poate dovedi eficient în cazul celor care sunt expresivi din fire, dar, pentru cei care nu au o înclinaţie în acest sens, riscul tulburării de stres post-traumatic creşte simţitor.

Chiar şi aşa, scrisul poate să devină o unealtă importantă de recuperare din situaţii dificile, atât a minţii, cât şi a trupului, pentru cei care îşi exprimă în scris trăirile negative.