Prof.dr. Codruţ Sarafoleanu: „În ultimii cinci ani, s-a dublat numărul cazurilor de cancer“

Prof.dr. Codruţ Sarafoleanu: „În ultimii cinci
ani, s-a dublat numărul cazurilor de cancer“

Prof.dr. Codruţ Sarafoleanu, medic primar ORL Foto: Eduard Enea

Stilul de viaţă şi mediul în care trăim ne fac mai vulnerabili în faţa unor boli. E drept că şi metodele de diagnosticare au evoluat, astfel că aflăm din vreme de existenţa acestor afecţiuni, dacă mergem regulat la medic. Se pare că pacientul român a înţeles să facă aceste testări, spune prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, medic primar ORL

Ştiri pe aceeaşi temă

La fel ca în alte specialităţi medicale, şi în ORL au apărut, în ultimul timp, noutăţi spectaculoase în ce priveşte diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor. Prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, medic primar ORL, şeful Secţiei ORL a Spitalului „Sfânta Maria“ din Bucureşti, vorbeşte despre aceste metode noi, despre cum şi de ce ni s-a schimbat rezistenţa biologică în timp, precum şi despre efectul pe care îl au asupra noastră noile dispozitive electronice de care nu ne mai putem despărţi. 

„Weekend Adevărul“: În ce fel s-a schimbat domeniul ORL în ultimii ani? Ce noutăţi au apărut?

Prof. dr. Codruţ Sarafoleanu: În primul rând, chirurgia endoscopică şi navigaţia ORL nu mai sunt o noutate, ci o regulă. Investigaţiile şi intervenţiile chirurgicale endoscopice pentru tot ce înseamnă bază de craniu, spaţii profunde, căi lacrimale şi orbitale se fac în echipe multidisciplinare. O noutate este faptul că deja ne ocupăm foarte serios, tot în echipe, de patologia respiratorie în somn, care este o patologie cu o frecvenţă în continuă creştere şi cu conotaţii legale în UE.

Ce înseamnă aceste conotaţii legale?

Se intenţionează interzicerea dreptului de a conduce autovehicule pentru pacienţii diagnosticaţi şi care nu se tratează de apnee de somn. Cu siguranţă, lucrul acesta se va întâmpla şi în România. Atunci, suntem implicaţi şi în diagnosticul acestor tulburări respiratorii în somn, pentru că e o mare diferenţă între sforăit cronic – o problemă de confort în cuplu – şi sindromul de apnee de somn, care deja deschide poarta către diverse alte patologii. Un diag-nostic corect înseamnă polisomnografie şi endoscopie de somn, dincolo de examenul clinic. Deci, lucrurile astea s-au dezvoltat în ORL, la fel ca posibilităţile terapeutice. Ca să rezum şi să fie foarte simplu, există varianta chirurgicală, în care noi încercăm să permeabilizăm căile respiratorii, acolo unde există un obstacol găsit în urma investigaţiilor amintite anterior, şi bineînţeles, pacienţii care nu pot fi operaţi sau au nişte limitări ale intervenţiilor chirurgicale sau nu au rezultate bune primesc această protezare ventilatorie noninvazivă – aparatul CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) – care va fi prietenul pe viaţă al pacientului. E aparatul care realizează presiuni pozitive pentru a dilata căile respiratorii. De asemenea, suntem în momentul în care s-a făcut un pas important în patologia inflamatorie rinosinusală. Foarte multe sinuzite cu polipi nazali nu beneficiau de un tratament cauzal. Erau tratamente ale efectelor. Deci, creşteau polipii, trebuiau operaţi şi atunci, practic, nu tratam cauza. La fel, luam diverse tratamente antiinflamatorii la modul general, nu aplicat pe o anumită moleculă.

Şi acum?

În acest moment, deja s-au introdus pe piaţa farmaceutică anticorpi monoclonali care merg pe linia inflamaţiei şi avem unul dedicat sferei ORL, înţeleg că urmează să intre şi în România pe ceea ce înseamnă Casă de asigurări şi compensare. Sunt foarte încurajatoare tratamentele pe care pacienţii noştri le-au mai făcut prin străinătate sau şi-au permis să şi le achiziţioneze contra cost. Noi am mai avut, la un moment dat, un studiu cu Universitatea din Siena în care identificaserăm o proteină proinflamatorie, urmând ca, împreună cu Universitatea din Beijing, să se identifice şi molecula care trebuie să o blocheze. Era, până la urmă, o proteină cunoscută în patologia inflamatorie articulară şi reumatologică.

Ce s-a întâmplat cu studiul?

Lucrurile sunt încă în fază de cercetare, dar sperăm ca, după ce trece coronavirusul, chinezii să continue cercetarea şi să avem şi aici un antidot la o anumită proteină din linia inflamatorie.

E vorba de un studiu care implică UMF?

Nu. A fost pe Clinica „Sf. Maria“. Deci, acesta ar fi un alt progres pentru că, în sfârşit, putem merge către un tratament etiologic în patologia inflamatorie rinosinusală.

Şi în cancer?

În cancer, sigur că se merge, în continuare, pe ideea de proteomică şi genomică – n-avem nişte molecule noi care să realizeze vindecarea în cancer. Dar pacienţii sunt mult mai informaţi şi mult mai atenţi la propriile suferinţe, remarcăm că şi în România au început să se prezinte în stadii incipiente. Motiv pentru care putem să facem tot felul de intervenţii chirurgicale parţiale în cazul nostru, al unei specialităţi care are conotaţii sociale în primul rând – să-l lăsăm pe om cu o funcţie socială, cum e vorbitul, dacă discutăm, de pildă, despre pacienţii cu stadii avansate de cancer de laringe. Dacă vorbeam de chirurgie, trebuia să-i facem laringectomie totală, rămânea purtător de canulă traheală – deci cu un handicap, din punct de vedere social.
N-avea voce, nu se putea exprima, nu prea mai lucra, se izola. Acum, dacă facem intervenţii parţiale, pacientul va fi redat societăţii în condiţii decente. Are o voce puţin răguşită, dar funcţionează absolut normal fără canulă traheală. Chirurgia laser în cancere este indicată destul de puţin, dar a rămas una dintre opţiunile terapeutice foarte importante în sfera ORL, asta apropo de dezvoltarea tehnologică. Avem tot felul de biomateriale care ne permit reconstrucţii în chirurgia oncologică ORL – vorbim şi de baza craniului şi de oasele feţei şi de tot ceea ce înseamnă reconstrucţia după exciziile chirurgicale largi din chirurgia oncologică ORL. Ar mai fi de discutat despre alergia rinosinusală.

„Alergia este într-o dinamică incredibilă“

Ce se întâmplă cu această alergie?

Alergia este într-o dinamică incredibilă, din cauza odorizantelor de cameră, de maşină, a soluţiilor cu care ne curăţăm casele şi ne parfumăm ambientul. Apar noi alergeni, pe care deocamdată nu-i putem testa. Apoi, cu încălzirea globală, practic s-a prelungit sezonul de polenuri pe aproape opt luni. Înainte, ştiam că avem polenuri în România în aprilie-mai şi mai aveam ambrozia, undeva, în august - septembrie. Acum, pomii înfloresc din ce în ce mai repede, apar polenurile de prin luna martie şi avem polenuri până prin octombrie-noiembrie. Deci, pacienţii care au alergii la astfel de polenuri, nu prea mai au alergii sezoniere, ci le au cam perene. Aici, progresele s-au făcut în sensul în care există desensibilizarea sau imunoterapia. Restul tratamentelor sunt simptomatice – singurul tratament cauzal este acesta al imunoterapiei specifice cu două mari dezavantaje, durata de timp de trei ani şi costurile.

Tratament pe care pacientul trebuie să-l plătească din buzunar.

Da. Interesantă este şi combinaţia din ce în ce mai frecventă între rinita alergică şi astm. Sunt din ce în ce mai mulţi copii cu aşa-numitele alergii încrucişate – foarte important, apropo de modul nostru de alimentaţie. Adică, pacienţi care se sensibilizează digestiv, dar se manifestă respirator. Deci, alergii care pornesc de la ceea ce ingerăm şi se manifestă la nas, la sinusuri. Un exemplu celebru: alergia la polenuri nu se manifestă neapărat când înfloresc pomii, dar pacientul mănâncă miere, în alte perioade, când nu sunt polenuri, şi imediat face alergia tot în sfera respiratorie.

Cum se pune diagnosticul?

Prin testarea alergologică. Există foarte multe paneluri dedicate. Avem un panel respirator, un panel digestiv, avem diverse alte teste care se pot face. Este, realmente, o îmbunătăţire semnificativă a posibilităţilor de diagnostic pentru alergiile nu doar din sfera ORL, pentru că vorbim şi de dermatite, şi de astm.

Cancerele din sfera ORL au evoluţii tot mai imprevizibile

Ştim că numărul cazurilor de cancer este în creştere. Ce tipuri de cancere din sfera ORL au cunoscut o înmulţire mai accentuată?

Din păcate, toate formele, şi cancerele faringiene, şi cancerele laringiene, şi cele rinosinusale. Este o creştere alarmantă, fără doar şi poate. Înainte spuneam că este apanajul vârstei a treia, acum avem foarte mulţi tineri cu cancere – mă refer la decada a treia, a patra de viaţă. Înainte, vorbeam doar de fumat ca factor favorizant şi de anumite meserii care implicau noxe profesionale. În acest moment, nu mai este nicio regulă.

Poluarea joacă un rol?

Este evident că poluarea joacă un rol foarte important – ca în cancerul pulmonar. De asemenea, alimentaţia joacă un rol foarte important, pentru că noi, în sfera ORL, tratăm şi o răspântie aerodigestivă. Creşterea este alarmantă. Aş putea să spun că, în ultimii cinci ani, cred că s-a dublat numărul de cazuri de cancer din sfera ORL, pe care toţi le vedem, nu doar eu la mine la spital, ci absolut toţi colegii din specialitate. Ceea ce s-a schimbat, iarăşi, ca opţiune terapeutică este că foarte mulţi pacienţi nu mai doresc chirurgie extinsă – deşi uneori ea este salvatoare –, ci optează pentru radiochimioterapie. Ceea ce uneori oferă absolut aceleaşi rezultate ca şi chirurgia. Uneori este chiar necesar să fie combinate.

Sunt aceste tipuri de cancere tratabile, astfel încât să asigure pacienţilor o supravieţuire de lungă durată?

Da. În primul rând, variantele de chimioterapie s-au înmulţit, radioterapia, de asemenea, a căpătat şi alte valenţe. Ştim foarte bine că există mai multe tipuri de iradiere care ajută aceşti pacienţi, tratamentele sunt complementare, iar metodele chirurgicale sunt diverse. Şi cele reconstructive, de asemenea, astfel încât pacientul să aibă o calitate bună a vieţii. E foarte important ca un pacient să trăiască, dar să trăiască în nişte condiţii decente. Pentru că erau situaţii  în care anumite operaţii mutilante îl lăsau pe pacient – de exemplu, în sfera ORL – şi cu traheostomă, şi cu gastrostomă. Deci nu avea niciun fel de calitate a vieţii sau uneori rămânea chiar dependent de cineva din familie. Acum există şi în ORL alte posibilităţi. Dar din păcate, uneori, cancerul face ce vrea el. Are o evoluţie imprevizibilă şi acolo unde te aştepţi mai puţin se întâmplă recidive sau apar tot felul de metastaze absolut necaracteristice. Asta se întâmplă şi e ceea ce vedem acum. S-a schimbat foarte mult profilul patologiei.

Puteţi da un exemplu?

Nu am văzut 20 de ani metastaze de la cancerul de coardă vocală. Este o zonă săracă în vase limfatice şi atunci metastazele apăreau foarte greu. La un cancer într-o zonă cu vase limfatice multe, ne aşteptăm la metastaze în ganglioni, dar la un cancer de coardă vocală ne-am fi aşteptat prima oară la plămân, pentru că, până la urmă, se află în continuarea căii respiratorii. Însă apar tot felul de evoluţii imprevizibile. Am văzut metastaze cerebrale, metastaze hepatice, adică localizări mai puţin caracteristice.

„Rezistenţa biologică a pacientului român este foarte proastă“

Există vreo explicaţie ştiinţifică pentru felul în care evoluează aceste tipuri de cancer?

Părerea mea e că rezistenţa biologică a pacientului român, în acest moment, este foarte proastă. Tinerii evoluează mult mai... nu pot să spun mai prost, dar mai dificil. Zestrea biologică s-a stricat, pentru că ne hrănim cu alimente procesate, nu ne hrănim natural şi asta – vrem, nu vrem – ne afectează din punct de vedere biologic, respirăm ceea ce respirăm, sunt undele electromagnetice în jurul nostru, de la toate aceste reţele de telefonie şi de comunicaţii care fac parte din ceea ce înseamnă civilizaţia secolului XXI. Dacă la aceasta mai adăugăm şi obiceiurile nocive, gen fumat şi consum excesiv de alcool, avem o idee completă. Se mai întâmplă şi faptul că apar foarte multe mutaţii genetice – şi asta discutăm cu geneticienii cu care colaborăm – care probabil au fost reprimate.

Fumat, alcool în exces şi poluare existau şi înainte de 1989. Ce a intervenit nou sunt alimentaţia şi telefoanele mobile. S-au făcut studii ştiinţifice care să arate că aceste câmpuri electromagnetice ne îmbolnăvesc?

N-aş putea să vă răspund, pentru că n-am fost parte a niciunei echipe de cercetare în acest sens. Sunt doar observaţii clinice în acest moment, şi nu doar în România. Pentru că n-aş vrea să credeţi că avem noi idei originale. Absolut, avem de-a face cu o nouă patologie, datorată acestor unde electromagnetice. Şi am să dau exemple: sunt foarte multe surdităţi brusc instalate la pacienţi care folosesc excesiv telefonul mobil la aceeaşi ureche. Apoi, zgomote în urechi brusc instalate, persistente şi remanente la pacienţi care
n-au niciun fel de altă patologie, dar folosesc în exces telefonul mobil. Au început să apară tot felul de formaţiuni tumorale de os temporal sau chiar de masiv facial pe partea pe care pacientul foloseşte excesiv telefonul mobil – sigur, neavând în istoric niciun fel de alţi factori favorizanţi – fumat, consum excesiv de alcool, poluare, ca absolut toată lumea, nu ceva în particular. Avem foarte mulţi tineri care vin cu astfel de probleme.

Telefoanele mobile influenţează apariţia ticurilor la copii

Şi la copii?

Este absolut cunoscută legătura dintre folosirea excesivă a tabletelor şi aşa-numitele ticuri la copii. În sfera ORL debutează aproximativ 80% din ticurile unui copil. Sunt ticuri vocale, şi-atunci părinţii vin şi ne spun: „Păi scoate un zgomot“ ori „Nu respiră bine“ ori „Hârâie“. De fapt, este vorba despre un zgomot pe care îl face copilul – un tic verbal. Ticurile faciale sunt tot în sfera ORL: îşi trag nasul şi părinţii vin la medic pentru că au senzaţia că sunt răciţi, că au alte patologii. Se investighează şi nu găseşti nimic. Îţi dai seama că, de fapt, sunt ticuri. Şi un element extrem de simplu de diagnostic diferenţial este că toate aceste zgomote sau modificări faciale apar în cursul zilei. Noaptea, copilul nu are absolut nicio modificare.

Cât de mici sunt aceşti copii?

Păi, depinde când a început utilizarea telefoanelor mobile. Vreau să vă spun că patologia aceasta a ticurilor nu a fost discutată până acum patru-cinci ani la nivel mondial în ORL. Şi-acum, avem sesiuni întregi care-i sunt dedicate.

La cât timp de la utilizarea acestor device-uri apar aceste ticuri?

E variabil. Unii copii nu fac deloc şi pot să se joace zece ore pe zi. Alţii sunt mult mai sensibili la ce programe accesează pe tabletă şi pe telefon şi fac aceste ticuri. Şi mai sunt tot felul de tulburări neurologice, psihiatrice, psihologice.

Care este soluţia?

Se poate lua telefonul din mână. Uneori, trec foarte uşor aceste ticuri. O medicaţie specifică nu există şi vă spun asta din colaborarea pe care o avem cu specialitatea de neurologie pediatrică. Interesant este că şi adulţii fac unele ticuri, de care, evident, nu-şi dau seama. Sunt în general ticuri de mişcare facială. Îşi mai mişcă nasul într-un fel sau altul, urechile, mai clipesc frecvent. Unii părinţi nu sunt deranjaţi de aceste ticuri, sunt fericiţi că au rezolvat problema şi copilul nu are nimic grav – o sinuzită, o tumoare – şi se mulţumesc pentru că ştiu că, probabil, cu vârsta trece. Copilul va avea şi alte lucruri care să-l intereseze şi o să mai renunţe la telefon şi la tabletă.

CV

Specializări în străinătate

Nume: Caius-Codruţ Sarafoleanu

Data şi locul naşterii: 17 februarie 1969, Bucureşti

Studiile şi cariera:

În perioada 1988-1994 a fost student al Facultăţii de Medicină generală, la UMF „Carol Davila“ din Bucureşti. În 2004 a devenit medic primar ORL, doctor în medicină.

În 2005 a devenit şeful Clinicii ORL şi chirurgie cervico-facială la Spitalul „Sfânta Maria“ din Bucureşti.

Din 2008 este profesor universitar de Oto-Rino-Laringologie la UMF„ Carol Davila“, Bucureşti. În perioada 2008-2016 a ocupat funcţia de prodecan al Facultăţii de medicină dentară din cadrul universităţii.

În 2010 a devenit Secretar General al Societăţii Române de Rinologie, fiind şi membru fondator al asociaţiei.

S-a specializat în numeroase centre medicale, dintre care amintim: Beth Israel Medical Center – New York; Université Bordeaux 2, Hopital Pellegrin; Spitalul Central din Bremen; Hôpital Lariboisière din Paris şi AZVUB Bruxelles.

Locuieşte în: Bucureşti


 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: