Infarctul la tineri: semnele care le pot scăpa medicilor

Infarctul la tineri: semnele care le pot scăpa medicilor

Uneori, durerea în piept poate anunţa iminenţa unui infarct miocardic la tineri, dar în multe cazuri, infarctele pot să „lovească“ prin semne nespecifice FOTO Arhivă

În ultimii zece ani a crescut cu aproximativ 2% pe an numărul persoanelor cu vârste între 20 şi 40 de ani care suferă un infarct, arată statisticile internaţionale. Din păcate, la aceste vârste nu sunt puţine cazurile în care simptomele infarctului sunt trecute cu vederea sau puse pe seama altor afecţiuni mai frecvente în rândul tinerilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Senzaţia de presiune în piept, dificultăţi de respiraţie, transpiraţii reci, amorţirea mâinii stângi. Fiecare dintre aceste simptome în parte ar putea fi semn al unui atac de panică, al unei insolaţii în zilele toride de vară, al unei afecţiuni respiratorii în sezonul rece sau pur şi simplu ar putea să marcheze efectele unei emoţii puternice. Dar dacă apar mai multe sau chiar toate odată, ele pot fi simptomele unui infarct, mai ales în cazul unei persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani.

Tocmai pentru că aceste manifestări pot anunţa o varietate de tulburări şi afecţiuni, în multe situaţii şi pentru medici este dificil să pună de la început diagnosticul corect, fără să excludă alte probleme de sănătate.

Un exemplu oferit de Consiliul American de Ştiinţă şi Sănătate este cel al maratonistei Angela Parker care, la numai 22 de ani, a manifestat simptomele enumerate mai sus în timpul unei călătorii în Africa. Doctorii i-au pus atunci diagnosticul de gripă. Ulterior, în urma unor investigaţii mai amănunţite, s-a constatat că, de fapt, sportiva suferise un infarct căruia i-a supravieţuit, din fericire.

Vasele de sânge îmbătrânesc prematur

„Una dintre cauzele numărului îngrijorător de infarcte la persoanele născute în anii ’80 şi ’90 este stilul de viaţă modern – sedentar şi cu o alimentaţie haotică – împrumutat din Vest, la care se adaugă fumatul – un important factor de risc cardiovascular. Şi consumul de droguri este o cauză de infarct miocardic la tineri, deşi nu aş zice că este foarte frecventă încă. Este vorba atât de fumatul de marijuana, asociat cu o rată mai mare a infarctelor, dar şi de consumul de cocaină, care are un anumit specific: dă infarct chiar la persoane foarte tinere, printr-o reacţie exagerată a arterelor coronare ale inimii. Ele pot să nu aibă niciun proces de ateroscleroză – procese care se observă în majoritatea cazurilor de infarct, ci pur şi simplu, din cauza expunerii la cocaină, aceste artere suferă un spasm foarte important, o îngustare tranzitorie dar care, dacă persistă, produce aceleaşi efecte ca într-un infarct clasic cu ocluzie trombotică (n.r. – blocarea vasului de sânge cu un cheag). Totuşi, infarctele provocate de consumul de droguri nu sunt foarte frecvente, au început, însă, să predomine infarctele clasice, pe care le întâlneam înainte după 60 de ani, cele secundare îmbătrânirii vasculare şi procesului de ateroscleroză. Am început să vedem din ce în ce mai des şi la tineri acelaşi proces de ateroscleroză cu aceleaşi efecte pe care le întâlneam doar la vârstnici cu două-trei decenii în urmă“, explică dr. Florin Matei, medic primar cardiologie intervenţională de la Spitalul Angiomedica din Capitală.

„Nu neglijaţi durerea în piept!“

În multe cazuri, îngustarea progresivă a vaselor de sânge care alimentează inima cu sânge dă manifestări care ar trebui să trimită pacientul la medic pentru investigaţii, în mod special pentru o angiografie (investigaţie de explorare a vaselor de sânge pentru vizualizarea şi, eventual, tratarea blocajelor). Principala manifestare în acest caz este angina sau durerea în piept, care apare mai ales la efort şi care nu trebuie ignorată, subliniază medicul Florin Matei. „Uneori, poate să nu apară niciun fel de semnal, să se dezvolte în interiorul vaselor o placă de aterom care să nu fie semnificativă şi să nu-i dea durere pacientului la efort, dar care, într-un context de stres major, de efort intens sau de fumat excesiv, să dea un puseu hipertensiv şi să se rupă placa de aterom şi în zona respectivă să se formeze un cheag de sânge care să blocheze chiar şi temporar lumenul arterial şi, practic, toată musculatura de dincolo de blocaj să fie la risc mare de necroză“, explică specialistul. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările