Ar trebui să avem neapărat un pulsoximetru în casă, pentru cazul în care ne infectăm cu COVID? Ce spun medicii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
z

După măşti, dezinfectanţi şi medicamente, românii îşi completează acum trusa medicală de acasă cu pulsoximetre - aparate care „citesc” nivelul oxigenului din sânge. Este un pulsoximetru cu adevărat util în această perioadă? Aflăm ce spun medicii despre utilitatea lui, despre cum măsurăm saturaţia şi cum interpretăm valorile.

Magazinele şi farmaciile care vând pulsoximetre au fost luate cu asalt după ce oamenii au aflat că saturaţia scăzută de oxigen este un semnal de alarmă pentru COVID-19. În condiţiile în care acum ne confruntăm cu o răspândire comunitară accelerată şi foarte greu de controlat, poate părea justificat să ne monitorizăm mai atent starea de sănătate. Apoi, cu ajutorul unui pulsoximetru, bolnavii asimptomatici sau cu simptome uşoare care nu se internează în spital ar putea depista mai repede dacă boala li se agravează.

În contextul pandemiei de coronavirus, a devenit pulsoximetrul la fel de important ca un termometru? Merită să investim într-un astfel de aparat? Ar trebui să-l avem în casă în perioada aceasta? Am discutat despre saturaţia de oxigen şi despre nevoia de a cumpăra un pulsoximetru cu medici pneumologi şi specialişti în medicină de urgenţă.

Ce este un pulsoximetru

Până la pandemia de coronavirus, foarte puţini oameni aveau în casă un pulsoximetru. În vremuri „normale”, de el aveau nevoie acasă doar câteva categorii de bolnavi: cei cu insuficienţă respiratorie cronică provocată de boli pulmonare precum BPOC sever (bronhopneumopatia obstructivă cronică), fibroză pulmonară, apnee în somn, bronşiectazii şi, rar, în astm (sever, care nu răspunde la tratament), ne-a spus conf. dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog şi şef de secţie la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti. În COVID-19, el se foloseşte pentru a depista insuficienţa respiratorie cauzată de pneumonie, complicaţia cea mai frecventă dată de noul virus.

Pulsoximetrul este un dispozitiv care arată ca un clips, prevăzut cu un ecran. El se ataşează pe un deget sau pe lobul urechii (la copii, mai ales) şi emite lumină vizibilă roşie şi infraroşie pentru examinarea hemoglobinei din vasele capilare.

Hemoglobina este componenta principală a celulelor roşii din sânge şi are rolul de a transporta oxigenul şi dioxidul de carbon. Sunt două tipuri de hemoglobină: oxihemoglobina, care este încărcată cu oxigen (prescurtată HbO2), şi dezoxihemoglobina, adică hemoglobina fără oxigen (Hb). Ele reflectă şi absorb diferit lumina: HbO2 absoarbe mai multă lumină roşie şi reflectă mai puţină infraroşie, iar Hb absoarbe mai multă lumină infraroşie şi reflectă mai puţină lumină roşie. Pulsoximetrul compară şi face un raport între valorile oxihemoglobinei şi dezoxihemoglobinei, rezultând o valoare a saturaţiei de oxigen exprimată în procente.

Care este saturaţia normală a oxigenului în sânge

Pentru o persoană fără probleme de sănătate, saturaţia de oxigen măsurată cu pulsoximetrul ar trebui să se situeze între 95% şi 100%. Sunt considerate alarmante valorile mai mici de 90-92%. „Acestea nu sunt, însă, valori absolute, ci orientative. Ele sunt utile mai degrabă pentru monitorizarea funcţiei pulmonare, făcând o comparaţie cu valorile anterioare ale aceluiaşi pacient. În practică, saturaţia de oxigen variază în funcţie de vârstă. Oamenii cu vârsta peste 75 de ani au o saturaţie normală de 95%. Oamenii tineri au, de obicei, între 97% şi 99%”, spune medicul pneumolog Irina Strâmbu.

Orice saturaţie mai mare de 92% este considerată acceptabilă. O valoare mai mică de atât necesită investigaţii. Pe de altă parte, în cazul unui tânăr, o saturaţie de oxigen de 92%-93% este un semnal de alarmă, mai spune specialistul.

Valorile mici ale saturaţiei de oxigen semnalează ceea ce medicii numesc hipoxemie, iar cauzele ei pot fi multe: anemia, astmul, pneumonia, emfizemul pulmonar, BPOC, bolile cardiace congenitale, pneumotoraxul (acumularea de aer în spaţiul dintre plămâni şi peretele toracic), embolismul pulmonar (cheag de sânge care blochează arterele pulmonare), fibroza pulmonară şi apneea în somn.

Hipoxia „fericită”, excepţia de la regulă

Indiferent de problema care a cauzat-o, saturaţia scăzută de oxigen este resimţită, de obicei, prin simptome specifice: dificultăţi de respiraţie, dureri în piept, dureri de cap, confuzie şi palpitaţii. COVID-19 este însă o boală atipică. Încă din luna mai 2020, medicii din întreaga lume au observat că o saturaţie de oxigen scăzută poate să treacă neobservată la bolnavii infectaţi cu noul coronavirus.

Dr. Richard Levitan, medic american cu 30 de ani de experienţă în medicina de urgenţă, a povestit pentru CNN că a văzut pacienţi cu saturaţie de oxigen şi de 50% care nu ar fi trebuit să mai fie conştienţi. „Radiografiile lor arătau groaznic, nivelul de oxigen era foarte mic şi, totuşi, erau complet conştienţi, alerţi şi îşi butonau telefoanele (...) Asta este fascinant la această boală, dar şi îngrozitor”, a spus medicul.

Când bolnavii respiră normal şi se simt foarte bine, dar nivelul oxigenului din sângele lor este foarte scăzut, avem de-a face cu ceea ce specialiştii numesc hipoxie  tăcută sau „fericită”.

Cazuri de hipoxie tăcută au văzut şi medicii români în aceste luni de pandemie. În mod normal, o saturaţie care scade sub 96% începe să dea dificultăţi în respiraţie, „dar am avut pacienţi, mai ales pacienţi COVID-19, cu saturaţii mici şi fără dispnee (n.r. - greutate în respiraţie). Acuzau altceva, precum oboseală. Spuneau că sunt obosiţi sau că obosesc mai uşor, dar nu percepeau şi dispneea”, ne-a povestit dr. Bogdan Opriţa, medic-şef la UPU-SMURD la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.

De ce unii bolnavi nu simt problemele de respiraţie

Cel mai recent a fost cazul unei paciente care avea dureri de cap şi îi curgea nasul. „Am întrebat-o dacă oboseşte la efort, dacă tuşeşte, dacă respiră greu - nimic. I-am verificat saturaţia arterială şi avea o valoare mică, de 92 mmHG. Apoi, la radiologie am constatat că avea leziuni cu aspect de geam mat specifice infecţiei COVID-19. I-am efectuat un test şi rezultatul a fost pozitiv”, spune dr. Bogdan Opriţa.

Continuarea articolului, aici

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite