Ultimele șanse pentru aderarea la Schengen înainte de intrarea întregii UE în campanie electorală
0Toate privirile liderilor politici sunt îndreptate spre Olanda, de la care e așteptată unda verde în cazul Bulgariei, pentru ca apoi, fiind izolată, Austria să accepte intrarea în Schengen a României, fie la final de an, fie în martie 2024.
Ultimul Consiliu JAI (Justiție și Afaceri Interne), for unde e tranșată problematica Schengen, nu a adus niciun progres cuantificabil pentru planul aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație. Reprezentanții români din Parlamentul European spun că aderarea României la Schengen ar putea să vină la finalul anului, în urma unui Consiliu Extraordinar JAI, sau în martie, context în care Austria ar putea impune doar varianta unei aderări parțiale, adică pe linia frontierelor aeriene.
Deocamdată, în afară de opoziția Austriei, un vot în sensul includerii în spațiul Schengen este blocat însă de un vot al Parlamentului olandez cu privire la situația Bulgariei, de care România este legată în dosarul aderării.
„Noul guvern olandez, conform regulilor constituționale, vine în Parlament și își ia un mandat pe chestiuni majore de politică externă sau politică europeană”, a explicat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, în cadrul unei intervenții telefonice la B1 TV. De altfel, Predoiu a fost de fiecare dată reținut privind date sau calendare de aderare, spre deosebire de alți colegi de Coaliție.
Datele preconizate
O explicație similară a fost dată și de liderul eurodeputaților români PPE (din care fac parte reprezentanți ai PNL, PMP și UDMR), Rareș Bogdan. „Practic, în momentul acesta așteptăm decizia pe Bulgaria în Olanda, la Parlamentul de la Haga. O decizie care s-a amânat de pe data de 6 (n.r. - decembrie) pe data de 14 sau 16 decembrie, din cauza neîntâlnirii Parlamentului olandez. (...) Se așteaptă acest vot, pentru că noi suntem umăr la umăr cu Bulgaria pe Schengen, apoi fie va fi un Consiliu Extraordinar al JAI, fie un Consiliu JAI, firesc, în luna martie (n.r. - 2024), care să hotărască”, a explicat eurodeputatul PNL Rareș Bogdan pentru „Adevărul”.
Potrivit eurodeputatului, este luat în calcul și un scenariu care să permită intrarea pe cale aeriană printr-un vot până în 22 martie, dată la care e anunțat calendarul de primăvară al curselor aeriene. Primul Consiliu JAI ordinar e în perioada 4-5 martie. În acest scenariu, intrarea ar fi mai întâi pe cale aeriană, apoi la o dată ulterioară cu frontierele terestre și feroviare.
Rareș Bogdan a subliniat că „în momentul acesta, culoarele diplomatice dintre România și Austria sunt complet deblocate”, dar și că „nimeni nu se aventurează să vorbească de un vot la o anumită dată sau de o susținere dată”, iar în cazul unui eșec în următoarele luni, „urmează o perioadă de președinție a Ungariei din iulie”, care „s-a arătat disponibilă să susțină cauza Schengen și să pună pe ordinea de zi”.
Eurodeputatul Victor Negrescu a explicat că în cazul în care va fi ridicat veto-ul Olandei pentru Bulgaria, iar Austria rămâne singurul opozant, „există mai multe variante deja evocate pentru a putea să intrăm în spațiul Schengen: fie un Consiliu Extraordinar, fie o aprobare tacită, fie eventual să așteptăm la începutul anului viitor, deși este un pic mai dificilă această a treia variantă”.
„Cred că după ce avem acel acord al Olandei, se va discuta despre forma deciziei. În momentul de față avem o formă agreată anul trecut, care presupune o intrare completă, precum Croația, dar este posibil ca Austria să ceară o intrare în două etape sau controale suplimentare la frontiera dintre România și Bulgaria sau o implicare mai mare a țărilor noastre în ceea ce înseamnă protejarea frontierei cu Turcia sau cu țările din Balcanii de Vest”, a subliniat eurodeputatul social-democrat.
Totodată, Victor Negrescu a explicat că o decizie pentru intrarea pe cale aeriană poate fi pusă în practică numai în luna martie. „Președinția spaniolă și comisarul european Ylva Johansson au declarat public că vor face tot posibilul ca acest vot să fie până la finalul anului. Mai degrabă aș merge pe scenariul acesta, al unui posibil vot, dacă se schimbă opinia Olandei, până la finalul anului”, a mai spus europarlamentarul.
Ce blochează o decizie favorabilă
Analiștii sunt însă sceptici cu privire la o astfel de decizie în viitorul apropiat, punctând în primul rând ultimele declarații ale miniștrilor de Externe prezenți la ședința Consiliului JAI din 5 decembrie, unde pe lângă ministrul austriac, Gerhard Karner, și-a arătat îngrijorarea și reprezentanta Belgiei, Nicole de Moor, dar ulterior Bruxelles-ul a revenit cu un mesaj de susținere.
„Avem de-a face cu contextul general, care nu cred că este tocmai favorabil, reprezentat de criza migratorie, de îngrijorările care sunt în foarte multe state europene pentru ca acest subiect să fie repus pe agenda europeană. (...) Cred că anumite țări, aici includ Austria, se gândesc și la vecinătatea noastră cu Ucraina, la situația post-conflict, la dificultatea de a controla o frontieră atât de întinsă și complexă, pentru că nu este vorba numai despre o frontieră terestră, este și fluvială, maritimă”, a explicat analistul de politică externă Ștefan Popescu.
Totodată, analistul a punctat și contextul electoral european, având în vedere că alegerile din iunie anul următor pentru Parlamentul European vor duce la o nouă Comisie și desemnare altor comisari europeni, dar și alegerile Austriei din toamna anului viitor, care vor schimba Executivul de la Viena. „Toate aceste lucruri cred că vor conta și problema aderării în spațiul Schengen poate fi pusă abia în 2025, dar cred că șansele ei de izbândă vor fi peste ani buni”, a conchis analistul de politică externă.
Se încarcă comentariile...
