Tactica prin care AUR momește electoratul. „Apelează la emoție: casa, familia, bani, mie îmi pasă” ANALIZǍ
0Motivul pentru care unii români cred că vor primi locuințe de 35.000 de euro de la AUR ține de educația politică, financiară, economică. Cu toate acestea, AUR speculează o problemă reală din societate făcând apel la un raționament de genul „Ce am de pierdut?”
Imaginile cu zeci de români stând la coadă pentru a obține un apartament de 35.000 de euro promis de președintele AUR, George Simion, au devenit virale pe rețelele sociale.
Imaginile au fost surprinse în orașe precum București și Cluj-Napoca. Oamenii au semnat un fel de contracte care le-ar fi asigurat, în cazul în care Simion va ieși președinte și țara va fi condusă de un guvern AUR, un apartament la un preț nerealist în marile orașe ale țării: 35.000 de euro (2 camere), 50.000 de euro (3 camere) şi 75.000 (4 camere). Cei care nu vor avea bani, vor obține credite cu dobândă 0. Se vor construi până la 100.000 de apartamente pe an, mai arată Planul Simion.
„Adevărul” a discutat cu analistul politic George Jiglău și cu sociologul Ioan Hosu, cadre didactice la Universitatea Babeș-Bolyai, despre motivele pentru care o parte dintre români cred în astfel de promisiuni nerealiste.
„Nu aș generaliza”
Jiglău atrage atenția asupra pericolului generalizării:
„În niciun caz nu cred că este un fenomen generalizat la modul că, totuși, sigur au fost mulți oameni, câteva, nu știu, mii sau zeci de mii, în fine, nu știu exact, dar până la urmă vorbim de o minoritate a populației. Poate că numărul celor care ar crede în așa ceva e mai mare. Pe de altă parte, nici măcar toți cei care votează AUR nu cred că se așteaptă să primească casa de 35.000 euro după alegeri”.
Analistul politic crede că nu ar trebuie să-i blamăm și să-i jignim pe cei care au stat la coadă să semneze „Planul Simion”.
„Problema la AUR și la Simion, nu este la oameni, cred eu, pentru că ei exploatează o problemă care s-a acumulat extrem de pregnant în ultimii ani, aceea a calității locuirii, a prețurilor foarte mari la locuințe”, a explicat cadrul didactic.
Nu întâmplător, unii bucureșteni și clujeni, sunt predispuși să asculte astfel de promisiuni, pentru că problema aceasta este cât se poate de reală în orașele mari.
De cred oamenii că Simion le va da locuințe de 35.000 de euro
De ce cred, totuși, oamenii în genul ăsta de promisiune complet lipsită de orice fundament?
„Ține de, sigur, alte chestiuni pe care le putem asocia cu educația financiară, educația economică, educația politică. Sunt mai multe lucruri care intervin aici”, spune Jiglău.
Oamenii votează din motive diferite. „Sunt două dimensiuni principale, să spunem. În primul rând, votează cu gândul la trecut, deci îi evaluează pe cei care au fost până acum la guvernare. În al doilea rând, sunt cei care votează cu gândul la viitor: Cum să votez ca să-mi fie mai bine în viitor?”, explică analistul. Plus, mai este o categorie care ascultă câte puțin din ambele argumente.
„Eu cred că cei care au fost ieri acolo sunt cumva extrem de critici evaluând retrospectiv clasa politică și extrem de disperați în ceea ce privește problema locuirii. Ei votează cu gândul că lucrurile pe zona asta de locuire vor merge într-un final mai bine. Și că dacă până acum lucrurile au mers rău, uite vin ăștia care promit ceva. De ce să nu încercăm și cu ei până la urmă. Ce avem de pierdut? Asta le spune și Trump alegătorilor: Ce aveți de pierdut? Acum, un apartament costă 200.000 euro. În cel mai rău caz, o să rămână tot fără locuința pe care n-o au. Este un argument greu de combătut” – a explicat Jiglău.
Votez pentru mine sau pentru societate?
A doua dimensiune pentru care se votează este cea care ține de un interes mai general, mai orientat către societate, către comunitate versus un interes mai concentrat pe mine, mai egoist.
„Sună așa un pic acuzator: să votezi ca să-ți fie ție mai bine, însă pe de altă parte, când viața te lovește din mai multe părți, să spunem că îmbătrânești și treptat începi să te gândești la școala copilului, la spitalul părinților, la problemele tale, la pensia părinților etc. atunci începi să devii un pic mai predispus la a gândi un pic mai egoist. E o reacție cât se poate de umană și problema este că sunt aceste partide, care înțeleg foarte bine cum să exploateze aceste situații, chiar dacă noi le acuzăm că-s populiste la modul superficial”, a susținut analistul politic.
Jiglău susține că problema adevărat nu e nici măcar toxicitatea AUR, care vine cu promisiuni de genul acesta: „Problema este și despre faptul că toate celelalte partide care au fost până acum la guvernare au păstorit acumularea acestor probleme. Problema cea mai mare nu este la AUR, este la ceilalți, pentru că ceilalți au lăsat să existe aceste situații, să poată fi plauzibile discursuri precum cele pe care le scoate AUR acuma la înaintare”.
Funcționează genul acesta de abordări?
Va obține mai multe voturi AUR cu astfel de abordări? „MI-e greu să spun, dar ce pot să spun este că AUR și alte partide de genul AUR în primul și în primul rând au nevoie de notorietate. Cu siguranță, notorietate au primit din plin acum”, a susținut Jiglău.
El amintește de campanie electorală pe care a dus-o Nicu Ștefănuță, fost USR-ist care a ajuns ca independent în Parlamentul European: „El a luat multe voturi la Cluj și de la București pentru că a știut să vorbească despre această problemă foarte concretă – a locuințelor. Nu la felul în care vorbește AUR, dar a vorbit despre problemă și mă tem că AUR, făcând abstracție de felul în care vorbește despre problemă, face același lucru bine, și anume că arată că e conștient de faptul că există această problemă și pentru mulți”.
S-ar putea ca alegătorii să nu creadă că vor primi o locuință de 35.000 de euro, dar să aprecieze că măcar cineva vorbește despre asta. „Pentru AUR asta deja este un câștig care poate nu se transformă automat într-un vot, dar rămâne undeva în minte, faptul că măcar cineva a luat asta în considerare. Spre deosebire, de exemplu, de Emil Boc, care vine și le spune că asta e piața”, a concluzionat Jiglău.
„Domnul Simion știe ce vor să audă oamenii și asta le spune”
Sociologul Ioan Hosu, profesor la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, susține că destul de multe grupuri demografice răspund la astfel de promisiuni electorale.
„Am văzut în fotografiile și filmările de la evenimentele AUR că sunt prezenți și tineri, foarte tineri, idealiști care cred că statul îi poate ajuta să obțină o casă, însă majoritatea sunt vârstnici, oameni care au trăit niște experiențe ratate și promisiuni care nu au fost niciodată onorate. Acum ei, totuși, speră că la ceasul al 12-lea, și cu ultimul tren, se întâmplă ceva. Apoi, sigur, vorbim despre cei cu venituri mici, cei care vor să primească sprijin de la stat”, explică sociologul.
Hosu susține că o altă categorie a celor care cred în astfel de mesaje are legătură cu factorul cultural, chiar dacă nu vorbim despre oameni care sunt în situații de risc cu privire la locuire.
„În general, vorbim despre oameni cu o educație medie sau joasă și cu venituri mici. Profilul economic și educațional predispune la credința în genul acesta de promisiuni”, a spus sociologul.
În ceea ce privește mesajul AUR, Hosu susține: „e clar că e un mesaj populist, populist cât cuprinde. Domnul George Simion știe ce vor să audă oameni și asta le spune, chiar dacă știe că nu se vor întâmpla lucrurile chiar așa. Apelează la emoție: casa, familia, bani, mie îmi pasă. Problema este că creează așteptări nerealiste.”
AUR nu are o minimă analiză economică: de unde vin banii, cum se vor distribui locuințele, de unde se acoperă diferența față de prețul real al locuințelor?
„În Cluj, o diferența față de prețul real este așa de vreo 100.000 de euro. De unde vin banii ăia? Dar, mă rog, asta contează mai puțin. Mesajele astea le transmite domnul Simon pentru că vrea să ajungă la putere. Problema este că va crește neîncrederea în clasa politică”, a concluzionat Hosu.
De ce cred unii români că Simion le va da locuințe de 35.000 de euro? Are legătură cu fondul cultural, dar și cu dezamăgirile create de clasa politică.
Se încarcă comentariile...
