Soarta lui Ilie Bolojan se joacă la CCR. Curtea decide dacă reforma pensiilor magistraților e constituțională sau nu
0Guvernul Bolojan se află în fața unui moment de cotitură: Curtea Constituțională se pregătește să se pronunțe în cazul legii care modifică pensiile magistratilor — un proiect de reforma specială, susținut de toată coaliția, dar atacat cu forță de sistemul de justiție. Deși așteptat inițial ca verdictul să vină miercuri, surse apropiate CCR spun că decizia ar putea fi amânată, într-o zi în care echilibrul între legalitate, presiunile politice și utilizarea fondurilor europene (PNRR) este mai fragil ca niciodată.

Proiectul Guvernului, asumat în Parlament în pachetul 2 de măsuri, urmărește restrângerea pensiilor speciale ale magistraților, mai exact: plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net (prevăzut în prezent ca un procent din salariul brut).
Vârsta de pensionare ar urma să crească treptat până la 65 de ani (cu norme tranzitorii), înlocuind vechimea actuală mai scăzută care permite pensionarea mai devreme.
Cine se opune și de ce
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat CCR, susținând că legea ignoră importanța pensiei de serviciu pentru independența justiției și violatează numeroase principii constituționale: securitatea juridică, neretroactivitatea, încrederii legitime etc.
Fostul judecător CCR Augustin Zegrean a atras atenția că Guvernul ar fi putut construi proiectul cu mai mult „tact” pentru a evita invalidarea. El susține că amenințarea cu demisia în cazul unui verdict negativ sună ca o presiune, și e riscant politic.
Executivul declară cu optimism, prin vocea ministrului Justiției Radu Marinescu, că legea are repere de constituționalitate suficiente și speră ca CCR să le recunoască. Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, vorbește și despre un plan B. În cazul în care proiectul ar fi declarat neconstituțional, există încă spațiu pentru ajustări, pentru a nu pierde banii ce vin prin PNRR.
În rândul publicului si al societății, reforma este privită ca necesară deoarece reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale este cerută de instituții europene, de Comisia Europeană, și de electorat.
În coaliție se simte presiunea stabilității dat fiind faptul că liderii PNL și USR avertizează că, dacă legea va fi respinsă, legitimitatea Guvernului ar putea fi afectată. Premierul Bolojan a sugerat în trecut că, dacă reforma pică, va fi greu pentru guvern să mai vină cu măsuri similare.
Ce se poate întâmpla
Surse din apropierea CCR spun că decizia cu privire la pensiile magistraților ar putea fi amânată miercuri. Motivele sunt neînțelegerile pe modul exact în care să se aplice majorarea vârstei până la 65 de ani, în etape, și cât de gradual să fie procesul.
De asemenea, teama de risc constituțional există din cauza unor articole din lege care ar putea fi declarate neconstituționale înainte ca execuția să fie coerentă. Nu in ultimul rand, impactul asupra PNRR și relațiilor externe, deoarece ECOFIN, reuniunea miniștrilor de finanțe din UE, pe 10 octombrie, va evalua măsurile fiscale și de austeritate; un verdict negativ rapid ar putea avea repercusiuni asupra finanțării externe.
Dacă CCR declară legea constituțională, Guvernul Bolojan primește nu doar un impuls politic mare, ci și consolidarea legitimității măsurilor de austeritate fiscal-bugetară asumate.
Pe de altă parte, dacă legea este declarată neconstituțională, există riscul unor consecințe politice serioase. Guvernul de la Bucuresti își va pierderea credibilitatea, vor fi posibile demisii, coalița se va destabiliza si Guvernul va pierde finanțări UE dacă PNRR nu este respectat.
Amânarea, deși aparent un compromis, transmite un semnal ambiguu de indecizie, lăsând loc de negocieri și ajustări, dar și tensiune politică prelungită.
Curtea Constituțională nu decide doar dacă reforma pensiilor magistraților trece sau nu din punct de vedere juridic — decide și cât de stabil este Guvernul Bolojan, câtă răbdare are societatea și cât de pregătită este instituțional România să aplice reforme dificile într-un context economic complicat.