CCR amână decizia privind pensiile speciale ale magistraților. Judecătorii au respins sesizarea pe proiectul pentru restructurarea ANCOM, ANRE, ASF

0
Publicat:
Ultima actualizare:

CCR a amânat mai multe decizii pe proiectele din pachetul II de măsuri pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, între care și cel privind pensiile magistraților. O singură sesizare a fost respinsă de judecătorii constituționali. 

CCR decide dacǎ reforma pensiilor magistraților e constituțională. Foto: Adevărul
CCR decide dacǎ reforma pensiilor magistraților e constituțională. Foto: Adevărul

UPDATE 12.30: Curtea explică respingerea sesizărilor pe proiectul ASF, ANRE, ANCOM

Curtea Constituțională a explicat într-un comunicat de presă respingerea sesizărilor pe proiectul privind reformarea ASF, ANRE, ANCOM. 

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului și lipsa unei motivări reale în expunerea de motive a legii, Curtea a constatat că:

– angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituție (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern și se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine

– urgența și necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern și au avut în vedere asigurarea sustenabilității financiare a României

– nu are competența să exercite un control de constituționalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive a legii concepute de Guvern [art.1 alin.(5). 

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

– urmare a noii organigrame și a aplicării noilor state de funcții, legea criticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcții se face prin act administrativ emis de conducătorul autorității autonome; or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuţii ale Curţii Constituţionale [art.1 alin.(3) și (5)]

– pretinsa neclaritate a sintagmei „o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului în statele de funcții la data de 1 iulie 2025” vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, iar nu de constituționalitate [art.1 alin.(3) și (5)]

– personalul ANRE, ASF și ANCOM nu este în aceeaşi situaţie juridică – din perspectiva specificului reglementării elementelor raportului de muncă, în special a salarizării – cu personalul altor autorități administrative autonome [art.16 alin.(1)]

– legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se face reorganizarea celor trei autorități administrative autonome, cât și garanții efective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate [art.41 alin.(1) și art.53]

– autonomia ANRE, ASF și ANCOM nu reprezintă un concept absolut, iar activitatea și funcționarea autorităților administrative autonome este stabilită de legiuitorul organic [art.117 alin.(3)]

UPDATE 11.30: CCR amână mai multe decizii

Pe masa judecătorilor CCR au fost 9 sesizări, iar CCR a decis amânarea pe 8 din acestea, între care și una depusă de ÎCCJ împotriva proiectului de modificare a pensiilor pentru magistrați. Astfel, sunt amânate pentru 8 octombrie:

- Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu 

- Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății 

- Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative 

- Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice 

Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care privesc reduceri în consiliile de conducere din ANRE, ASF și ANCOM au fost respinse. 

UPDATE 09.50: Ședința CCR

Judecătorii constituționali s-au reunit miercuri dimineață în ședință pentru dezbaterea sesizărilor depuse de ÎCCJ și AUR, POT și SOS împotriva celor 5 proiecte din pachetul doi de măsuri fiscal.bugetare. 

***

Guvernul Bolojan se află în fața unui moment de cotitură: Curtea Constituțională se pregătește să se pronunțe în cazul legii care modifică pensiile magistratilor — un proiect de reforma specială, susținut de toată coaliția, dar atacat cu forță de sistemul de justiție. Deși așteptat inițial ca verdictul să vină miercuri, surse apropiate CCR spun că decizia ar putea fi amânată, într-o zi în care echilibrul între legalitate, presiunile politice și utilizarea fondurilor europene (PNRR) este mai fragil ca niciodată.

Proiectul Guvernului, asumat în Parlament în pachetul 2 de măsuri, urmărește restrângerea pensiilor speciale ale magistraților, mai exact: plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net (prevăzut în prezent ca un procent din salariul brut). 

Vârsta de pensionare ar urma să crească treptat până la 65 de ani (cu norme tranzitorii), înlocuind vechimea actuală mai scăzută care permite pensionarea mai devreme.

Cine se opune și de ce

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat CCR, susținând că legea ignoră importanța pensiei de serviciu pentru independența justiției și violatează numeroase principii constituționale: securitatea juridică, neretroactivitatea, încrederii legitime etc.

Fostul judecător CCR Augustin Zegrean a atras atenția că Guvernul ar fi putut construi proiectul cu mai mult „tact” pentru a evita invalidarea. El susține că amenințarea cu demisia în cazul unui verdict negativ sună ca o presiune, și e riscant politic.

Executivul declară cu optimism, prin vocea ministrului Justiției Radu Marinescu, că legea are repere de constituționalitate suficiente și speră ca CCR să le recunoască. Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, vorbește și despre un plan B. În cazul în care proiectul ar fi declarat neconstituțional, există încă spațiu pentru ajustări, pentru a nu pierde banii ce vin prin PNRR.

În rândul publicului si al societății, reforma este privită ca necesară deoarece reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale este cerută de instituții europene, de Comisia Europeană, și de electorat.

În coaliție se simte presiunea stabilității dat fiind faptul că liderii PNL și USR avertizează că, dacă legea va fi respinsă, legitimitatea Guvernului ar putea fi afectată. Premierul Bolojan a sugerat în trecut că, dacă reforma pică, va fi greu pentru guvern să mai vină cu măsuri similare.

Ce se poate întâmpla 

Surse din apropierea CCR spun că decizia cu privire la pensiile magistraților ar putea fi amânată miercuri. Motivele sunt neînțelegerile pe modul exact în care să se aplice majorarea vârstei până la 65 de ani, în etape, și cât de gradual să fie procesul.

De asemenea, teama de risc constituțional există din cauza unor articole din lege care ar putea fi declarate neconstituționale înainte ca execuția să fie coerentă. Nu in ultimul rand, impactul asupra PNRR și relațiilor externe, deoarece ECOFIN, reuniunea miniștrilor de finanțe din UE, pe 10 octombrie, va evalua măsurile fiscale și de austeritate; un verdict negativ rapid ar putea avea repercusiuni asupra finanțării externe.

Dacă CCR declară legea constituțională, Guvernul Bolojan primește nu doar un impuls politic mare, ci și consolidarea legitimității măsurilor de austeritate fiscal-bugetară asumate.

Pe de altă parte, dacă legea este declarată neconstituțională, există riscul unor consecințe politice serioase. Guvernul de la Bucuresti își va pierderea credibilitatea, vor fi posibile demisii, coalița se va destabiliza si Guvernul va pierde finanțări UE dacă PNRR nu este respectat.

Amânarea, deși aparent un compromis, transmite un semnal ambiguu de indecizie, lăsând loc de negocieri și ajustări, dar și tensiune politică prelungită.

Curtea Constituțională nu decide doar dacă reforma pensiilor magistraților trece sau nu din punct de vedere juridic — decide și cât de stabil este Guvernul Bolojan, câtă răbdare are societatea și cât de pregătită este instituțional România să aplice reforme dificile într-un context economic complicat.

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite