Analiză Simion și Georgescu vor suspendarea președintelui, dar fără bază constituțională. Expert: „Sunt doar declarații politice”

Demersurile lui Călin Georgescu şi ale liderului AUR, George Simion, de a iniţia o campanie pentru suspendarea preşedintelui Nicuşor Dan se lovesc chiar de prevederile Constituţiei pe care cei doi le invocă drept argument. Aceştia susţin că preşedintele nu respectă votul românilor, însă Legea fundamentală prevede doar obligaţia consultării partidelor politice, nu şi desemnarea unui premier din partea unei anumite formaţiuni politice.

Călin Georgescu și George Simion şi Nicuşor Dan FOTO AFP

„Adevărul” a stat de vorbă cu constituţionalistul Liviu Drăgănescu şi cu sociologul Barbu Mateescu despre strategia şi demersul iniţiat de Călin Georgescu şi preluat de George Simion. Potrivit acestora, suspendarea preşedintelui poate fi dispusă doar în cazul unei încălcări evidente şi deosebit de grave a Constituţiei.

„Suspendarea din funcție a președintelui României este reglementată de articolul 95 din Constituția României și este vorba de măsura în care președintele României, în caz că încalcă prevederile Constituției, poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună.

În această situație nu este vorba de îndeplinirea condițiilor constituționale, în opinia mea, cu privire la suspendarea președintelui României, adică sunt declarații politice fără o referire constituțională în mod concret la articolele respective, adică la suspendarea din funcție a președintelui României. Condițiile constituționale sunt acele fapte grave care încalcă prevederile Constituției și după aceea se face referire la procedura respectivă, ceea ce evident nu este cazul acum. Faptul că nu au nominalizat un premier de la partide care nu au făcut majoritate nu înseamnă încă că a încălcat Constituția”, spune Liviu Drăgănescu.

„Se încearcă preluarea emoției din spațiul suveranist vizavi de căderea dronei”

Barbu Mateescu spune că strategia AUR are legătură cu evenimentele recente şi este gândită ca un mecanism prin care partidul să le arate propriilor votanţi limitele pe care le are în condiţiile în care nu deţine puterea în Parlament. În acelaşi timp, mesajul întăreşte apelul la alegeri anticipate, prezent şi în postarea lui George Simion.

„Pot fi multe. În primul rând, să observăm că Georgescu a demarat campania iar, anterior, partidul Dianei Șoșoacă a demarat chiar procedurile. Scopul celor doi (separat sau în colaborare) este expunerea lipsei de putere a AUR, întrucât AUR nu poate realiza suspendarea fără o susținere parlamentară care nu există în acest moment și care nu e previzibilă să apară în viitorul apropiat. Secundar, se încearcă preluarea emoției din spațiul suveranist vizavi de căderea dronei, perioada îndelungată fără guvern nou etc.”

Propunerea se suprapune peste un val de nemulţumire deja existent în societate faţă de Nicuşor Dan, însă sociologul consideră că preşedintele nu ar trebui să răspundă acestor acuzaţii sau să intre în logica unor astfel de mesaje.

„Da. Dacă liderii suveraniști erau absenți din discuție, puteau apărea alți vectori care să le atragă votanții.  În contextul actual, în care suspendarea are șanse limitate până și să fie discutată în Parlament, o astfel de comunicare ar semnala fragilitate și nervozitate din partea președintelui. Pentru a comunica cu publicul suveranist, un discurs prezidențial în sine e complet insuficient - pe TikTok, în spațiul suveranist de pe Facebook și la Realitatea nu vor ajunge decât clipuri editate propagandistic, nu informația în sine”, spune Barbu Mateescu.

Guvernul în perioada fostei Coaliţii PNL-PSD-USR-UDMR Foto: gov.ro

De ce nu este prevăzut în Constituţie un termen pentru constituirea Guvernului

Un alt argument invocat în spaţiul public este că preşedintele nu ar respecta voinţa poporului, însă Liviu Drăgănescu arată că prevederea constituţională la care se face referire lasă loc de interpretare.

„În ceea ce privește voința poporului, într-adevăr este un termen mult mai larg, mult mai general. Dar nu poate fi acuzat președintele aici, pentru că voința poporului înseamnă atât partidul de pe locul 1, adică PSD-ul, partidul de pe locul 2 și după aceea începem în această ordine, evident. Adică nu poate fi acuzat președintele aici. Dar motive pentru suspendarea președintelui, pe Constituție, astfel cum rezultă din arhitectura legii fundamentale, nu există.

În măsura în care, asta precizează Constituția, nu există o majoritate a partidului care a câștigat alegerile sau, la noi, pentru că nu există un partid care a câștigat alegerile, a partidelor care pot forma o coaliție, atunci președintele poate să nominalizeze un alt premier, ceea ce s-a întâmplat și la noi.

Adică, în opinia mea, aici nu a încălcat președintele Constituția în consultări sub nicio formă”, spune specialistul.

În legătură cu faptul că preşedintele nu este forţat de un termen dat de Constituţie să se asigure că este învestit un Guvern plin acesta spune că modificarea legii fundamentale în acest sens ar putea reprezenta o constrângere şi nu este nevoie de astfel de termene limită.

În legătură cu faptul că preşedintele nu este obligat de Constituţie să asigure învestirea unui Guvern cu puteri depline într-un anumit termen, acesta spune că introducerea unei astfel de prevederi în Legea fundamentală ar putea reprezenta o constrângere inutilă şi că nu este nevoie de asemenea termene-limită:

„În măsura în care, asta precizează Constituția, nu există o majoritate a partidului care a câștigat alegerile sau, la noi, pentru că nu există un partid care a câștigat alegerile, a partidelor care pot forma o coaliție, atunci președintele poate să nominalizeze un alt premier, ceea ce s-a întâmplat și la noi. Adică, în opinia mea, aici nu a încălcat președintele Constituția în consultări sub nicio formă.

S-ar putea stabili niște termene precise aici. Dar nu știu dacă ar fi bine, pentru că în măsura în care clasa politică poate să decadă, nu poate să se pună de acord cu ceea ce privește aceste termene”.

Un risc instituţional: un Guvern interimar în timpul vacanţei parlamentare

Constituţionalistul atrage atenţia asupra unui alt termen cu relevanţă practică, apropierea vacanţei parlamentare. În mod obişnuit, Parlamentul abilitează un Guvern cu puteri depline să emită ordonanţe în domeniile prevăzute de lege, inclusiv pentru situaţiile care pot apărea pe perioada verii. În cazul în care Guvernul Bolojan ar rămâne interimar, această procedură nu ar mai putea fi aplicată, ceea ce ar lăsa România fără un executiv cu competenţe depline pentru a adopta rapid măsuri în situaţii de urgenţă.

„Guvernul Bolojan, deși demis de o majoritate parlamentară, rămâne în funcție. Aici este o problemă pentru că, indiferent de simpatii sau antipatii politice, în măsura în care un guvern, fiind demis, repet, de către Parlament, nu poate să adopte o ordonanță. Să ne gândim că va veni vacanța parlamentară.

Aici este marea problemă și în ce măsură cetățenii se preocupă de ce se întâmplă în Republică. Știm întotdeauna că Parlamentul împuternicea Guvernul să emită ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare. De ce? Pentru că pot să fie situații care să impună acest lucru. Aici e o mare problemă la noi, că noi avem acum un guvern interimar care nu poate să emită o ordonanță de urgență. Adică nici Parlamentul nu poate să-l mai împuternicească și nici el nu poate să mai emită o ordonanță de urgență. Înțelegeți de ce este o problemă foarte serioasă? Asta va trebui dezbătută în spațiul public.

Deja de astăzi, miniștrii care i-au schimbat pe miniștrii PSD nu mai sunt în termen, nu mai sunt în funcție", concluzionează specialistul.