România, pas timid în recunoașterea casătoriilor între persoanele de același sex

Guvernul a adoptat un proiect care prevede recunoașterea certificatelor de căsătorie între persoanele de același sex încheiate în statele membre UE. Astfel, România se supune deciziilor și directivelor europene, care atestă că soții, indiferent de sex, trebuie să beneficieze de aceleași drepturi, inclusiv cel de ședere pe teritoriul unui stat al Uniunii.

Inițiativa trimisă în Parlament modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, astfel încât certificatul de căsătorie să aibă putere doveditoare în țară „fără a fi necesară transcrierea în registrele de stare civilă române, doar în scopul acordării dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul Uniunii Europene, soților, cetățeni ai statelor terțe, din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene”.

Motivarea proiectului invocă Directiva europeană 2004/38/CE, care stabilește condiţiile de exercitare a dreptului la liberă circulaţie și ședere pe teritoriul statelor membre. Asociația Accept, care luptă pentru drepturile omului în România, susține că e doar un pas timid față de ceea ce a dispus CJUE în 2018.

„Dacă proiectul de lege va fi votat în Parlament în această formă, cetățenilor europeni care s-au căsătorit într-un alt stat membru UE nu le va fi recunoscut statutul de soți în România, ci doar li se va acorda dreptul de ședere, și prin urmare nu se vor putea bucura de drepturile ce decurg din calitatea de soți”, arată Accept, într-un comunicat de presă.

Ce se va întâmpla în Parlament

Acum, proiectul merge pentru dezbatere și voturile care vor conferi valoare juridică noilor prevederi. Purtătorul de cuvânt și șeful senatorilor PSD, Lucian Romașcanu, a explicat pentru „Adevărul” că inițiativa este necesară în condițiile directivelor UE și este asumată de Guvern. „Va trece așa cum este. E asumat de Guvern și de ministrul Justiției și se referă la proiectul de ședere în România pe perioadă lungă. Nu va fi în sensul recunoașterii căsătoriilor persoanelor de același sex în România”.

Reprezentantul PNL, Ionuț Stroe, a punctat însă că legea „are drept scop doar reglarea unei proceduri birocratice punctuale referitoare la acea transcriere”, iar astfel, „România doar se aliniază la standardele europene privind regimul străinilor”. Nici vorbă de posibil demers privind recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în România. „Nu se vizează recunoașterea de către România a căsătoriilor între persoanele de același sex. Este doar o obligație juridică pe care o avem în raport cu deciziile Comisiei Europene”, a subliniat liberalul.

„În România nu se pune problema unei legiferări în acest domeniu”

„Să fim foarte clari: înlăturarea, pentru un scop determinat, a cerinței transcrierii nu reprezintă o recunoaștere pe teritoriul României a efectelor căsătoriilor încheiate între persoane de același sex, statele membre ale Uniunii Europene având vocația de a decide, în mod suveran, dacă permit sau nu încheierea unor astfel de căsătorii pe teritoriul lor sau dacă recunosc, pe propriul teritoriu, efectele unor astfel de căsătorii încheiate în alte state membre. (...) În România nu se pune problema unei legiferări în acest domeniu. Nu există nicio solicitare sau presiune publică în această direcție. Nici PNL, nici coaliția și nici guvernul nu intenționează să inițieze un proiect de lege în acest sens”, a mai subliniat Stroe.

Contactat de Adevărul, șeful deputaților PNL, Gabriel Andronache, a susținut că odată intrat în Parlament, va exista o dezbatere pe tema inițiativei.

Ce spun instanțele

CJUE a decis în 2018 că soţii de acelaşi sex se bucură de libertatea de a circula, precum cuplurile heterosexuale. „Noţiunea 'soţ', în sensul dispoziţiilor dreptului Uniunii privind libertatea de şedere a cetăţenilor Uniunii şi a membrilor familiilor lor, cuprinde soţii de acelaşi sex. Deşi statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, resortisant al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor“, prevede decizia CJUE.

Decizia instanței eruopene a fost urmată de o alta a CCR, care spune că statul trebuie să permită acordarea dreptului de ședere, în condițiile stipulate de dreptul european soților. Ulterior, în luna mai 2023, CEDO a decis că România încalcă dreptul la respectarea vieții private și de familie prin faptul că nu recunoaște cuplurile formate din persoane de același sex. Hotărârea a fost dată la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor, a informat atunci Asociația ACCEPT.

Cazul Coman-Hamilton

Deciziile CJUE și CCR au venit ca urmare a celebrului caz al soților Adrian Coman și Clai Hamilton, care au sesizat instanțele de judecată, după ce, în 2012 au încercat obținerea dreptului de ședere pentru Clai Hamilton.

Autoritățile din România le transmiteau însă la acea vreme că Hamilton, de cetățeie americană, poate obține dreptul de ședere doar pe o perioadă de trei luni, pentru că nu putea fi calificat în România drept „soţ” al unui cetăţean al Uniunii, întrucât acest stat membru nu recunoaşte căsătoriile între persoanele de acelaşi sex („căsătorii homosexuale”).

Fiind sesizată, CCR a cerut CJUE să facă lumină în acest caz.