Rocada premierilor, în context de instabilitate regională provocată de Moscova ANALIZĂ
0România a ajuns să fie înconjurată de state cu probleme politice, economice sau sociale, un numitor comun fiind brațul lung al Moscovei. Și pentru regimul de la București rămâne o mare provocare: gestionează „pașnic“ sau nu schimbarea premierilor.
Situația din regiune nu a fost niciodată în ultimii ani mai complicată ca în prezent, în condițiile în care statele din proximitatea României se văd confruntate cu un val de probleme, unele foarte mari, în spatele cărora stă și brațul lung al Rusiei conduse de Vladimir Putin.
România e singurul stat din această regiune cu un Guvern stabil și fără mari probleme. Însă s-ar putea confrunta cu un „cartof fierbinte“. În interiorul Coaliției, vocile sunt ridicate mai ales pe tema tranziției puterii de la premierul Ciucă la un reprezentant PSD. Sunt trimise doar săgeți, fiind fluturat pericolului „haosului“, după cum a precizat și Ciolacu, în cazul în care Klaus Iohannis nu va propune premierul PSD pe care îl vrea partidul în mai.
Ce spun specialiștii
Contact de „Adevărul“, fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu a menționat că situația instabilă din țările vecine trebuie să fie un avertisment pentru România. „Trebuie să fie un avertisment pentru noi, trebuie să fie un avertisment și un îndemn de a ne păstra stabilitatea. Asta este un plus de responsabilitate pentru noi toți, începând cu clasa politică. Stabilitatea întotdeauna este bună într-o societate, asta nu înseamnă că nu putem să ne luptăm între noi, dar să o facem astfel încât să nu punem semințe de crize“, a afirmat Cioroianu.
Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial, susține că în România influența rusă nu prea poate să prindă la public spre deosebire de statele vecine: „Per ansamblu, influența rusă în Europa a scăzut dramatic după începerea războiului din Ucraina. Statele NATO și UE au tăiat mare parte din propagandă, din rețelele economice și de culegere de informații. Așadar, chiar dacă sunt acțiuni de creare de instabilitate în țări precum Bulgaria sau Moldova, ele sunt de așteptat, pentru că în aceste țări trăiesc comunități pro-ruse importante. Dar situația pare sub control, putea să fie mult mai rău. Curentul pro-occidental este mai puternic. Dacă forțele pro-occidentale sunt bine organizate, dacă au coeziune și dacă iau măsurile necesare, este o oportunitate uriașă să taie definitiv influența de natură politică a Rusiei. Cel mai mare avantaj e că acest război a devoalat intențiile reale ale Rusiei. Niciodată invadarea unui stat suveran nu va deveni o idee populară sau convingătoare în spațiul european. Pornind de la această realitate, care le este mai degrabă favorabilă, forțele pro-occidentale trebuie doar să ia masurile ferme necesare. Agitație și zgomot de fond vor fi oricum“, apreciază Valeriu Turcan.
Potrivit fostului lider al diplomației de la București, Adrian Cioroianu, cea mai mare instabilitate cu care s-ar putea confrunta România în perioada următoare este legată de momentul rotativei guvernamentale programată în luna mai. „Depinde cum va fi efectuată schimbarea de guverne, când se va face, cum se va face. Eu asta văd ca fiind principala sursă de instabilitate, dar pe de altă parte am încredere că toată lumea își dă seama și nu va agrava o criză inutilă. Chiar nu avem nevoie de așa ceva“, a explicat fostul demnitar pentru „Adevărul“.
Gestionarea situației, cu impact la alegerile din 2024
În schimb, Valeriu Turcan subliniază că din start România nu are lideri pro-ruși marcanți. „În România nu sunt politicieni pro-ruși la vârful partidelor. Aici l-aș include și pe George Simion. În materie de direcție strategică, clasa politică este în unanimitate pro-Vest, pro-UE și pro-NATO“, punctează fostul consilier prezidențial.
Turcan avertizează că în prezent contează cum e comunicat mesajul stabilității „Tot invocata nevoie de stabilitate este o figură retorică și atât. Ea este invocată când cineva vrea să își atingă un obiectiv politic, pentru că în realitate nu este niciun pericol ca România să ajungă în haos. Noi trebuie să fim atenți ca nu cumva, tot invocând nevoia de stabilitate, să nu ajungem să anulăm democrația. Am senzația că începem să confundăm lucrurile. Invocăm nevoia de stabilitate de parcă am fi în război și orice dezbatere de natură politică ar trebui îngropată de cenzura militară. Am avut doi ani de urgentă sanitară, de un an se tot spune că e o urgență militară la granițele României. Oamenii cât să reziste la această suspendare nefirească a dezbaterii publice? Dacă această retorică de invocare extremă a nevoii de stabilitate nu este calibrată corespunzător, vom vedea un absenteism-record la viitoarele alegeri sau un vot masiv anti-sistem”, completează fostul consilier prezidențial.
Valeriu Turcan explică și faptul că indiferent de numele celui care va conduce Guvernul din mai încolo, de factorul pur politic, direcția dictată de aparatul de stat e una pro-UE și NATO „Indiferent cine va fi propus prim-ministru la deja celebra rocadă, este strict o chestiune de exercitare a unor prerogative constituționale de către președintele României. Ar putea afecta, poate, stabilitatea guvernamentală, în niciun caz stabilitatea României. Indiferent de guvern și de numele celui care îl va conduce, sunt șanse zero ca stabilitatea României să fie afectată, pentru că țara este unanim pro-UE și pro-NATO și aceasta este o mare reușită a clasei politice de la București de după 1989, cu toate problemele ei“, conchide fostul consilier prezidențial.
Influența Moscovei
Ucraina e ținta unui război purtat de Rusia contra ei de aproape un an, pe 24 februarie 2022 fiind declanșată așa-zisa „operațiune militară specială“ a Moscovei. Republica Moldova, care zilele acestea își schimbă Executivul de la Chișinău, după demisia Nataliei Gavriliță și nominalizarea lui Dorin Recean, a fost ținta a numeroase operațiuni subversive. În primul rând, protestele plătite de forțe pro-ruse, cum e cazul Partidului Șor. De asemenea, șantajul Transnistriei, care, în funcție de interesele Moscovei, a diminuat volumul de energie livrat.
Bulgaria e în continuare fără Guvern, după aproape jumătate de an. Ultimul Guvern cu puteri depline, cel al lui Kiril Petkov, a fost demis în iunie, în urma unor dispute privind plătirea gazului rusesc. Petkov s-a opus plătirii în ruble rusești, nu în valută. Serbia este un stat care nu este preocupat doar de buna relație cu UE, ci și cu China și Rusia. Chiar dacă președintele Serbiei a afirmat recent că țara sa nu e de acord cu războiul din Ucraina, Belgradul nu a înghețat afacerile cu Moscova.
Nu în ultimul rând, Ungaria lui Viktor Orban este considerată „calul troian al Rusiei în UE“, prin poziționările sale față de Moscova, de fiecare dată fiind vocală la sancțiunile aplicate regimului lui Putin sau la sprijinul pentru Ucraina. Mai mult, regimul de la Budapesta încearcă agitarea spiritelor și în România, prin diferite provocări.
Se încarcă comentariile...
