PSD i-a prezentat lui Nicușor Dan propria reformă a administrației locale, diferită de planul lui Bolojan | DOCUMENT

PSD i-a prezentat marți președintelui Nicușor Dan propria reformă a administrației publice locale, care propune reducerea personalului din primării în funcție de nivelul de digitalizare și de complexitatea administrativă, diferită de viziunea premierului Ilie Bolojan.  

Nicușor Dan a primit de la Grindeanu planul de reformă al PSD / Sursa foto: Inquam Photos

Planul de reformă al administrației locale, pregătit special de PSD pentru Nicușor Dan

PSD, care a blocat adoptarea proiectului de lege pe reforma administrației locale, i-a dat președintelui Nicușor Dan, marți la consultările de la Cotroceni, un document cu șase propuneri. Potrivit documentului obținut de HotNews, printre solicitări se numără pragul de 25% posturi reduse, procent care a dus la blocarea negocierilor din coaliție întrucât premierul Bolojan vrea o tăiere de 40% din numărul total de posturi.

Social-democrații cer ca procesul de reformă a administrației locale să se desfășoare „gradual, diferențiat și digitalizat” și resping actualele propuneri despre care spun că vor duce la „o administrație mutilată prin tăieri statistice”. 

Ei invocă patru riscuri majore dacă reforma va continua în forma dorită de premier. Mai exact, PSD afirmă că actualele măsuri pot duce la un blocaj administrativ, la accentuarea inegalităților regionale, la pierderea fondurilor europene și la neîncredere publică. 

„România are astăzi 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), cu un total de 189.777 posturi în administrația locală. Simulările actuale privind o reducere de 45% din totalul posturilor ar conduce, în practică, la 17.815 posturi ocupate desființate, adică o scădere medie de 14% din totalul efectiv”, motivează PSD. 

PSD este nemulțumit și de metoda de implementare a reformei administrației locale. În documentul invocat, ei scriu că datele discutate în prezent vor duce la dezechilibre regionale întrucât în Bihor se vor tăia doar 3% din posturi, în timp ce în Buzău, Galați sau Sălaj procente de peste 20%. 

„Această abordare riscă să genereze sub-administrație în zonele rurale mici, unde 2–3 funcționari în minus pot însemna absența serviciilor publice de bază (contabilitate, urbanism, asistență socială)”, consideră PSD. 

Ce au scris social-democrații în documentul pe care i l-au prezentat președintelui României. „Obiective strategice”

1. Simplificare administrativă reală, nu doar reducere de personal.

2. Creșterea eficienței: reducerea birocrației și orientarea resurselor spre servicii pentru cetățeni.

3. Consolidarea capacității locale, mai ales în zonele vulnerabile, pentru a evita colapsul instituțional.

4. Alinierea la bunele practici europene: digitalizare, transparență, comasare voluntară, guvernanță participativă.

Viziunea social-democraților privind criteriile propuse pentru diferențierea reducerilor

Raport angajați/locuitori:

UAT < 1.500 locuitori – minimum 8–10 funcționari de bază, fără reduceri sub acest prag.

UAT > 5.000 locuitori – țintă: 7 funcționari/1.000 locuitori.

Capacitate de absorbție fonduri UE:

UAT cu absorbție scăzută (<50 €/locuitor ) – prioritate la întărirea echipelor de proiecte.

UAT performante – pot reduce personal auxiliar, dar cu condiția reinvestirii economiilor în digitalizare.

Cei din PSD vorbesc despre un grad de digitalizare a serviciilor publice

<30% servicii online – nu se reduc posturi, ci se investește în infrastructură și formare.

30–60% – reducere graduală de max. 15%.

60% – reducere de 20–25% posibilă, cu standardizare și interoperabilitate.

Complexitate administrativă: UAT-urile care gestionează spitale, școli mari sau drumuri au nevoie de personal suplimentar. Reducerile se aplică în special unde există suprapuneri birocratice.

 Indicatori socio-economici: UAT-urile cu șomaj ridicat și populație îmbătrânită să beneficieze de o clauză de protecție (reducere ≤10%).

PSD prezintă etapele reformei (o esalonare temporală)

Faza I  – Audit și digitalizare de bază: cartografierea posturilor, lansarea platformelor online pentru servicii simple (certificate, taxe, programări).

Faza II – Reduceri diferențiate până la 25%: aplicarea criteriilor, mobilitatea voluntară a personalului între UAT, crearea de centre intercomunale pentru servicii specializate.

 Faza III – Consolidare structurală: stimulente pentru comasarea voluntară a UAT-urilor foarte mici, reducere suplimentară acolo unde există redundanțe clare (până la 30% maxim).

Faza IV – Administratie digitală și transparentă: integrarea completă a serviciilor în platforma unică națională, standardizare după model estonian și nordic.

Riscurile și mecanismele de atenuare pe care le menționează social-democrații

Risc de blocaj administrativ – se previne prin păstrarea unui număr minim de funcționari esențiali.

Risc de accentuare a inegalităților regionale – se evită prin aplicarea diferențiată a reducerilor, în funcție de capacitatea locală.

Risc de pierdere a fondurilor europene – se contracarează prin întărirea echipelor de proiecte în zonele vulnerabile și prin centre intercomunale de expertiză.

Risc de neîncredere publică – se reduce prin comunicare clară: reforma nu e un „dictat”, ci un proces participativ, în logica europeană a subsidiarității.

Care sunt recomandările PSD pentru reforma administrației locale

Stabilirea unui prag realist de reducere: maximum 25%, diferențiat pe criterii funcționale.

Crearea unui Indice de Eficiență Administrativă care să combine date demografice, economice și instituționale.

Program național de digitalizare a serviciilor publice (platformă unică, interoperabilitate, formare profesională).

Dezvoltarea cooperării intercomunale pentru servicii costisitoare (IT, juridic, achiziții).

Lansarea unei dezbateri naționale privind comasarea voluntară a UAT-urilor sub un anumit prag de populație.

Asigurarea transparenței și a protecției sociale pentru personalul vizat de restructurări (mobilitate, reconversie, formare).

„România are nevoie de un stat suplu și eficient, dar nu de o administrație mutilată prin tăieri statistice. Reforma trebuie să fie un proces gradual, diferențiat și digitalizat, orientat spre calitate și servicii pentru cetățean. Un prag de 25% aplicat inteligent, pe criterii clare și în etape, poate aduce economii bugetare fără a sacrifica funcționalitatea. Aceasta este calea prin care România se aliniază la standardele europene și își reconstruiește încrederea cetățenilor în stat” au precizat reprezentanții Partidului Social Democrat în document.