Propunerile României pentru summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări

Preşedintii Poloniei, Andrzej Duda, Croaţiei, Grabar-Kitarović şi României, Klaus Johannis

Reuniunea la nivel înalt de la Bucureşti a Iniţiativei celor Trei Mări, ce se desfăşoară luni şi marţi, urmăreşte să acorde susţinere politică statelor participante pentru o listă regională de proiecte de interconectare în domeniile energiei, transporturilor şi digital.

Reprezentarea statelor participante la summitul de la Bucureşti a Iniţietivei celor Trrei Mări va fi asigurată la cel mai înalt nivel, prin prezenţa a nouă şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.

 Totodată, la summit-ul găzduit de Palatul Cotoceni vor fi reprezentate, în calitate de parteneri ai Iniţiativei, Comisia Europeană, prin preşedintele Jean-Claude Juncker, guvernele Statelor Unite ale Americii, prin secretarul Energiei, Rick Perry, şi al Germaniei, prin ministrul federal al Afacerilor Externe, Heiko Maas, precum şi instituţiile financiare europene şi internaţionale, prin preşedinţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Sir Suma Chakrabarti, şi al Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer. Banca Mondială va fi, de asemenea, reprezentată la lucrările Summitului. 

Reuniunea are ca scop realizarea unor progrese pentru creşterea interconectivităţii în regiune, în trei domenii principale - energie, transporturi şi digital.

Două mari proiecte de infrastructură s-au aflat până acum pe agenda iniţiativei, este vorba de reţeaua de autostrăzi Via Charpatia şi un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate (LNG). Via Charpatia ar trebui să lege portul lituanian Klaipeda de Salonic. Drumul ar urma să treacă prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România (unde apare şi o legatură cu portul Constanţa), Bulgaria şi Grecia şi va include autostrăzi deja aflate în exploatare din Polonia, Ungaria şi Slovacia. 

Proiectul pentru LNG implică un terminal de gaze din Polonia, deja operaţional în portul baltic Swinoujscie şi un al doilea, care ar trebui finalizat anul viitor în Croaţia, pe insula Krk. Conducte de distribuţie vor lega ţările membre ale iniţiativei, iar proiectul se constituie într-o alternativă la gazul rusesc, de care depind multe dintre statele membre ale proiectului Trei Mări.

România va propune la summitul de la Bucureşti al iniţiativei, care începe astăzi, şi alte proiecte, printre care „Rail 2 Sea”, care priveşte o rută feroviară de 3.663 km din portul Gdansk şi se termină la Constanţa. În domeniul digital, România oferă, printre altele, ideea creării unei platforme pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor Trei Mări, care va oferi posibilitatea identificării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc. 

Un al doilea proiect vizează crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, în timp ce a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei.

În domeniul transporturilor România propune şi proiectul FAIRway Danube pentru reabilitarea şi întreţinerea şenalului Dunării şi afluenţilor săi navigabili. La capitolul energie, România este interesată de dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze naturale pe coridorul BRUA.

Fond de finanţare

Pentru finanţarea proiectelor, oficialii Trei Mări au decis înfiinţarea unui fond de investiţii în valoare de 100 de miliarde de euro, o iniţiativă a Bank Gospodarstwa Krajowego, banca naţională poloneză de dezvoltare. Banca va colabora cu 11 instituţii bancare din spaţiul iniţiativei, o scrisoare de intenţie urmând a fi semnată chiar la Bucureşti, potrivit presei in ternaţionale. Fondul va începe să lucreze anul viitor şi nu va avea un sediu, boadrul de directori urmând să se întâlnească pe rând, în ţările membre.

Proiectele Iniţiativei au ajuns atât în atenţia Statelor Unite cât şi a Chinei, care studiază modul în care poate apropia iniţiativa Trei Mări de prooiectul One Belt, One Road; puţin paradoxal, Buxelles-ul nu s-a pronunţat încă, oficial, în privinţa proiectului (neoficial, au existat destule voci care au acuzat Trei Mări ca fiind un proiect separatist).

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două Summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.

Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări

În marja summitului, va avea loc, la Romexpo, sub înaltul patronaj al preşedintelui României, prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

La Forumul de Afaceri vor participa companii şi oficiali guvernamentali din statele partenere în cadrul Iniţiativei, din celelalte state membre UE, din Statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare europene şi internaţionale, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi mediului academic.

Administraţia Prezidenţială arată că obiectivul forumului este să stimuleze iniţiativele de afaceri şi investiţiile în regiune, să dezbată implementarea proiectelor prioritare, dar şi să abordeze factorii potenţiali de creştere şi inovare, cum ar fi IMM-urile, antreprenoriatul tânăr, start-up-urile şi incubatoarele de afaceri din regiune.

În cadrul Forumului, vor fi organizate întâlniri de tip bussiness-to-business şi business-to-government, precum şi paneluri de dezbateri de tip policy care vor analiza implicaţiile strategice ale evoluţiilor din cadrul Iniţiativei.

Măsuri de securitate

Reprezentanţii Jandarmeriei Române au comunicat că, la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, instituţia va asigura ordinea publică pe toate traseele oficialilor, iar luptători din cadrul Brigăzii Speciale vor reprezenta rezerve de intervenţie antiteroristă. 

„Cu ocazia Summitului celor Trei Mări, Jandarmeria Română va asigura măsurile de ordine publică pe traseele de deplasare, la locurile de cazare ale oficialităţilor, precum şi la locurile de întâlnire ale acestora. Luptători din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei vor constitui rezerve de intervenţie antiteroriste. În cazul producerii unor situaţii deosebite, avem capacitatea de a sprijini pe colegii noştri din cadrul Poliţiei sau ale celorlalte structuri care gestionează situaţii de urgenţă”, a declarat plutonierul Alin Basuc, reprezentantul Jandarmeriei Române.