Prima funcție în stat, marea restanță a anului 2024. Românii merg din nou la vot după un an cu 4 scrutine
0Agenda noului cabinet guvernamental, pentru următoarea perioadă, este una stufoasă. Cea mai importantă funcție în stat va intra din nou la vot în 2025, ca urmare a anulării scrutinului din 24 noiembrie, care a blocat alegerea noului președinte înainte de turul II.
Fostul cabinet guvernamental, condus tot de Marcel Ciolacu, a lăsat o serie de restanțe noului Executiv. La problemele privind cererile de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) și măsurile necesare scăderii deficitului bugetar se adăugă și bugetul pe anul 2025, care ar fi trebuit rezolvat până la finalul anului, dar și alegerea viitorului șef de stat, după ce CCR a decis pe 6 decembrie anularea primului tur de scrutin din 24 noiembrie.
Alegerea președintelui
Alegerea viitorului președinte rămâne în mâinile noului cabinet guvernamental. Liderii coaliției pro-europene au stabilit că primul tur va avea loc pe 23 martie, urmat de un tur II pe 6 aprilie.
Negocierile de la finalul anului au adus și un candidat comun. PSD, PNL, UDMR şi grupul minorităților din Camera Deputaților au decis susținerea lui Crin Antonescu în cursa prezidențială, în ciuda unei candidaturi surpriză anunțate de primarul Capitalei, Nicușor Dan. Edilul spera la o susținere a partidelor de dreapta, fiind chiar vehiculat pe lista potențialilor candidați comuni la finalul anului. Nicușor Dan rămâne însă cu un singur partid parlamentar pe care ar putea încerca să îl convingă, adică cu USR.
Deși a susținut-o pe Elena Lasconi la scrutinul anterior, primarul Capitalei speră acum că șefa formațiunii politice va renunța la candidatură.
În context, cursa prezidențială din 2025 pare că va aduce nu numai o nouă împărțire a electoratului de dreapta, dar și o fărămițare a alegătorilor partidelor declarate pro-europene. Singurul care a anunțat că va susține un alt candidat în lipsa unui acord de coaliție este șeful AUR, George Simion, care sprijină o candidatură a lui Călin Georgescu.
Bugetul pentru 2025
O altă restantă cu care rămâne noul cabinet este Legea Bugetului de stat pe anul 2025, deși Marcel Ciolacu anunța încă din noiembrie că e în pregătire. „Vreau să las viitorului Guvern un buget aprobat deja în Parlament”, a afirmat Ciolacu pe 21 noiembrie, precizând că sunt prioritizate investițiile publice majore finanţate la anul, selectate pe baza beneficiilor economice şi sociale ridicate.
Bugetul de stat pe anul 2025 nu a fost adoptat așa cum erau așteptările, însă noul cabinet condus de Marcel Ciolacu a avut câteva zile pentru pregătire înainte de 1 ianuarie, adoptând și ordonanța trenuleț, care aduce o serie de măsuri pentru scăderea cheltuielilor. Actul normativ a provocat însă un final de an cu proteste.
În ceea ce prevede bugetul, împărțirea fondurilor în Capitală a făcut și obiectul unui referendum, cu privire la care Nicușor Dan a subliniat că poate fi transpus în lege de către Parlament până în iunie.
Potrivit unor surse din actuala coaliție de guvernare, citate de Digi24, proiectul bugetului de stat ar urma să fie finalizat până pe 9 ianuarie.
PNRR, uitat în plan secund
Ultimele luni ale anului 2024 au adus o serie de neprevăzute, în contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale, care au și captat întreaga atenție. Noul cabinet guvernamental va avea de dus la capăt inclusiv jaloanele din cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care pare că a rămas în plan secund. Unul dintre principalele puncte unde guvernanții au dat greș până acum stă în reforma instituțiilor statului.
Din cererea de plată numărul 3 au fost suspendate 1,1 miliarde de euro din cele 2,4 miliarde de euro, la recomandarea Comisiei Europene, iar luna martie a anului 2025 ar urma să aducă un blocaj privind plata facturilor din PNRR, potrivit unei analize monitorpnrr.eu. Guvernul PSD-PNL nu a putut nici să depună cererea de plată numărul 4, pentru că are o serie de jaloane neîndeplinite. Cea de-a patra cerere de plată este amânată pe termen nedefinit.
În cadrul cererii de plată numărul doi, Comisia a anunțat că două jaloane nu au fost îndeplinite satisfăcător, ceea ce a dus la suspendarea a 53,4 milioane de euro. În ultimele zile ale anului 2024, Comisia Europeană a deblocat însă o sumă brută de 42,59 milioane de euro, România primind 37,05 milioane de euro fonduri europene, ca parte a celei de-a doua cereri de plată.
Reducerea deficitului bugetar
Preconizările arătau la finalul anului un deficit bugetar de peste 8,5%. România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar la sub 3% printr-un plan fiscal pe șapte ani. Astfel că măsurile necesare încă din 2025 ar putea aduce și alte creșteri de taxe și de impozite. Noul ministru al finanțelor, Tanczos Barna (UDMR), a promis însă că va face tot posibilul să nu fie crescută cota TVA și impozitul pe venit.
Guvernul a aprobat însă, în Ordonanţa trenuleţ, mai multe măsuri fiscale, pe lângă înghețarea de salarii și pensii în sectorul bugetar, printre care majorarea de la 8% la 10% a impozitului pe dividende şi reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal. Începând cu 1 ianuarie 2026, pragul va ajunge la 100.000 de euro. A fost introdusă și o taxă de 1% pentru construcţii speciale, cunoscută și ca „taxa pe stâlp”.
Se încarcă comentariile...
