Guvernul vrea să facă economii pe spatele studenților, pensionarilor și al bolnavilor „Ordonanța Trenuleț” va fi adoptată luni UPDATE

Guvernul a hotărât măsurile din „Ordonanța Trenuleț” prin care intenționează să reducă deficitul bugetar: înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, mai puțini bani pentru concediul medical, dar și pentru transportul studenților. OUG intră luni la vot.

Guvernul României. Foto: GOV

UPDATE „Datorită şi patronatului, a rămas că voucherele de vacanţă rămân în vigoare, condiţia fiind ca din 1.600 de lei să existe o contribuţie din salariul propriu al salariatului, ca să obţină voucherul, adică jumătate, 800 de lei. Este opţională obţinerea voucher-ului de vacanţă, în sensul că, dacă dai 800 de lei, vei beneficia de voucher, nu dai 800 de lei, nu beneficiezi. Vrei voucherul de vacanţă de 1.600 de lei, trebuie să contribui cu 800 de lei”, a declarat liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la finalul reuniunii de la Palatul Victoria. 

Referitor la prorogarea indexării pensiilor cu inflația, Hossu a exprimat nemulțumiri clare: „Le-am spus că nu numai că prorogarea va crea o tensiune socială suplimentară, dar este şi imorală, pentru că practic, conform legii, dacă se aplică de la 1 ianuarie 2026, se aplică pe inflaţia din 2024, nu şi inflaţia din 2023 pe care ei au suportat-o”. Liderul sindical a subliniat că această măsură ar fi nedreaptă pentru pensionari și va adânci nemulțumirile din societate: „Noi am anunţat proteste”.

Bogdan Hossu a abordat și problema orelor suplimentare, menționând: „Am spus, nu mai cereţi ore suplimentare, dacă nu sunteţi capabili să le plătiţi, pentru că nu sunt ore suplimentare făcute conjunctural (…) ci sunt structurale, din cauza personalului insuficient, cum e în Poliţie, în sănătate”.

De asemenea, liderul Cartel Alfa a abordat și subiectul înghețării angajărilor. „Au spus că toate memorandumurile aprobate, inclusiv cele din sănătate, vor funcţiona în continuare, deci se vor face angajări. Problema de fond este că numărul de angajări trebuie să se încadreze în buget, drept care nu vor exista resurse”, a adăugat Hossu.

În ceea ce privește Ordonanța Trenuleț, liderul sindical a afirmat: „Sindicatele vor primi această nouă formă a Ordonţei în această seară, în sensul în care, pentru o parte din ceea ce au indicat vor încerca să găsească soluţii de rezolvare”. El a adăugat: „Aşteptăm forma finală şi în funcţie de acest lucru vom hotărî în continuare forma de acţiune”.

Totodată, Gabriel Predica, vicepreședintele Federației Solidaritatea Sanitară, spune că „Sănătatea este sistemul cel mai afectat de o astfel de ordonanţă”.

„Toate recompensele salariale rămân blocate. Infirmierii, asistentele, continuă să aibă aceste drepturi la nivelul anului 2018, medicii continuă să facă gărzi cu acelaşi tarif orar din 2018. Din punctul nostru de vedere această ordonanţă reprezintă o tăiere pe linie a drepturilor salariale, pentru că orice punct procentual al inflaţiei de anul viitor înseamnă tăiere de venit salarial”, a detaliat liderul sindical.

În cadrul discuțiilor cu Guvernul, Predica a explicat că premierul a susținut că în 2024 veniturile salariale au crescut cu 24,4%, însă sindicaliștii consideră că situația este cu totul diferită. „Dânsul a spus că Guvernul nu are obligaţia să asigure o creştere proporţională cu inflaţia, noi i-am cerut cel puţin acest lucru, ar fi firesc ca anul viitor să avem o creştere cel puţin la nivelul inflaţiei”, a adăugat vicepreședintele Federației Solidaritatea Sanitară.

Gabriel Predica a avertizat că, în cazul în care nu vor fi respectate solicitările sindicatelor, nu exclud posibilitatea unor proteste spontane în spitale. „Nu putem discuta încă despre greva generală, pentru că sunt anumiţi paşi, trebuie să vedem gradul de aderenţă”, a spus el. Aceasta ar putea include, în opinia sa, oprirea voluntară a lucrului pentru o parte dintre angajații din spitale.

UPDATE După ședința coaliției, liderii au căzut de acord, în principiu, asupra organizării alegerilor prezidențiale: primul tur ar putea avea loc pe data de 23 martie, iar al doilea tur pe 6 aprilie, conform unor surse.

De asemenea, s-a decis adoptarea „Ordonanței trenuleț” în ședința de guvern programată pentru luni.

Bugetul pentru anul viitor va fi finalizat și adoptat de guvern în prima săptămână din ianuarie și va fi supus aprobării Parlamentului într-o ședință extraordinară.

Un alt punct convenit a fost reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB.

„Discuțiile au avut în vedere și stabilirea a trei piloni de abordare a guvernării pentru anul 2025:

1. Stoparea cheltuielilor nejustificate

2. Creșterea veniturilor existente

3. Generarea de venituri noi prin măsuri economice sustenabile”, potrivit unor surse din Guvern.

Coaliția de guvernare a PSD, PNL și UDMR s-a reunit într-o ședință pentru a discuta măsurile fiscale necesare pentru a ține sub control deficitul bugetar, în condițiile unei economii aflate într-o situație destul de dificilă. În întâlnirea organizată la Palatul Victoria, liderii coaliției și miniștrii guvernului au analizat măsurile de austeritate care trebuie să fie aplicate din 2025 pentru a reduce cheltuielile statului. Una dintre măsurile cele mai așteptate este ordonanța trenuleț, care ar urma să regleze multe dintre cheltuielile publice, fiind, de altfel, una dintre prioritățile guvernului în perioada următoare.

Măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar

Sursele Digi24 spun că în cadrul ședinței coaliției de guvernare, s-ar mai fi decis:

- Reducerea decontărilor pentru concediul medical. În prezent, statul decontează 75% din salariu pentru persoanele aflate în concediu medical. Noul proiect prevede reducerea acestui procent la 65%.

- Tăierea primelor didactice pentru profesori. Din 1 ianuarie 2025, profesorii nu vor mai primi vouchere de 1.500 de lei pentru materiale didactice, o măsură care face parte din efortul de reducere a cheltuielilor în sectorul public.

- Modificări la decontarea transportului pentru studenți. În prezent, statul decontează 90% din costul transportului pentru studenți, atât pentru trenuri, cât și pentru metrou. Noul proiect prevede scăderea acestui procent la 50% pentru metrou și menținerea procentului de 90% doar pe traseul de acasă până la facultate.

- Creșterea prețurilor pentru serviciile oferite de companiile de stat. Se discută ca prețurile și tarifele pentru diverse servicii de stat sau ale companiilor de stat să fie majorate cel puțin cu rata inflației din 2024, dacă aceste prețuri nu au fost deja ajustate peste inflație.

- Suspendarea decontării cheltuielilor pentru repatrierea rudelor decedate în străinătate. Ministerul de Externe va putea să deconteze cheltuielile de repatriere doar în cazuri speciale, în urma evaluării situației de urgență sau a capacității financiare a familiei respective.

- Reducerea numărului de secretari de stat și agenții guvernamentale. Se discută o reducere a numărului de secretari de stat cu aproximativ 50%. În prezent, există mai mult de 200 de secretari de stat în România. De asemenea, se are în vedere și reducerea numărului de agenții guvernamentale cu până la 25%.

- Tăierea alocărilor financiare pentru partidele politice. Statul va reduce alocările pentru partidele politice, de la 0,04% din PIB la 0,01% din PIB.

- Înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor. O altă măsură importantă este înghețarea pensiilor și salariilor pentru bugetari, măsura fiind luată pentru a preveni o presiune prea mare asupra bugetului de stat. Se discută și despre oprirea indexării pensiilor cu rata inflației de la 1 ianuarie 2025.

- Reducerea cheltuielilor pentru mobilier și mașini pentru instituțiile statului. Instituțiile publice nu vor mai putea să facă cheltuieli pentru achiziționarea de mobilier sau mașini, măsura fiind parte dintr-un pachet mai larg de tăieri ale cheltuielilor pentru instituțiile publice.

Tensiuni în cadrul coaliției de guvernare

Deși majoritatea măsurilor sunt deja incluse în programul de guvernare, surse din cadrul coaliției de guvernare spun că există tensiuni între partidele politice privind impactul acestora asupra sectorului public. De asemenea, există divergențe între liderii coaliției cu privire la modalitatea de implementare a unor măsuri, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor. În acest context, au fost discutate opțiuni pentru a reduce cheltuielile fără a afecta prea mult cetățenii.

Un termen limită strict pentru adoptarea ordonanței

Ordonanța trenuleț trebuie să fie adoptată până la 1 ianuarie 2025, întrucât măsurile stabilite trebuie să intre în vigoare imediat. Premierul Marcel Ciolacu și ceilalți lideri din coaliție au subliniat importanța unei adoptări rapide a măsurilor, pentru a preveni o presiune suplimentară asupra bugetului statului. Discuțiile urmează să continue, iar proiectul ordonanței ar putea fi pus în transparență publică în următoarele zile.

Calendarul alegerilor prezidențiale

Pe lângă măsurile economice, liderii coaliției de guvernare au discutat și despre calendarul alegerilor prezidențiale din 2025. Conform surselor Digi24, primul tur ar urma să aibă loc pe 16 martie 2025, iar turul al doilea ar putea fi organizat pe 30 martie 2025. De asemenea, se discută despre posibile modificări ale legislației electorale, în special în ceea ce privește organizarea votului în diaspora.

Reacțiile din sectorul turistic și impactul social

În această perioadă de negocieri, măsurile economice propuse au stârnit și reacții din partea sectorului turistic. Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a criticat intenția guvernului de a elimina voucherele de vacanță pentru sectorul public, considerând că o astfel de măsură ar destabiliza o industrie esențială pentru economia națională. De asemenea, Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) a atras atenția asupra efectelor negative ale acestei măsuri, atât din punct de vedere economic, cât și social.