PNRR-ul dă bătăi de cap Puterii. Zeci de obiective neîndeplinite la timp

Lista obiectivelor din PNRR pe care Coaliția ar fi trebuit să le aibă deja la cheie începe să fie din ce în ce mai lungă, fiind printre acestea și reforme foarte importante, ca pensiile speciale sau legislația penală.

Guvernul se descurcă tot mai greu cu PNRR-ul FOTO gov.ro

Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pune tot mai multe probleme Puterii, în condițiile în care se strâng tot mai multe jaloane și ținte care nu sunt îndeplinite conform calendarului agreat cu Comisia Europeană, fiind tergiversate până în momentul în care sunt trimise cererile de plată din care acestea sunt parte componentă.

La solicitarea „Adevărul“, Ministerul Proiectelor Europene (MIPE) a răspuns, însă doar după îndeplinirea termenului maxim de 30 de zile, despre situația obiectivelor din PNRR pe ultimele trimestre. În primul rând, stadiul de realizare a jaloanelor/țintelor din PNRR care au avut ca termen 30 septembrie 2022 (T3/2022) este de 20 jaloane/ținte finalizate și 4 în curs de realizare, conform datelor MIPE.

20 de jaloane și ținte dintr-un singur trimestru

Situația e și mai complicată în ceea ce privește T4/2022, adică obiectivele care aveau termen-limită 31 decembrie, conform calendarului asumat la Bruxelles. Conform datelor furnizate, 35 jaloane/ținte sunt finalizate și 20 în curs de realizare. Printre acestea sunt cele două proiecte privind Codul Penal și Codul de Procedură Penală, care ar putea fi atacate la CCR, după ce plenurile de la Cameră și Senat anunță depunerea lor la Secretariat și proiectul de lege privind pensiile speciale. 

Din documentele consultate de „Adevărul“, proiectul de lege privind pensiile speciale nu figurează pe ordinea de zi a niciuneia dintre comisiile de specialitate, nici avizatoare (cum e cazul Comisiei de buget-finanțe), fie raportoare (Comisiile de muncă, juridică, apărare). Toate aceste comisii au activitate în Săptămâna Mare, însă înscrise pentru discuții și avizare/raport sunt cu totul alte proiecte de lege.

Cererea de plată numărul trei, care conține obiectivele din T3 și T4 din 2022, e fixată de Guvern pentru iunie 2023, conform ultimei reactualizări a planurilor Coaliției. De asemenea, puterea nu a început bine nici primul trimestru din 2023. Toate cele 13 ținte/jaloane sunt în curs de realizare.

Două legi esențiale

Guvernul și Coaliția trebuie să pregătească în perioada următoare și două legi foarte importante pentru milioane de români. În primul rând, este reforma pensiilor publice, pentru care trebuia să existe un proiect de lege la cheie, deja adoptat la 31 martie 2023, de care responsabil este Ministerul Muncii, instituție condusă de Marius Budăi. Potrivit surselor „Adevărul“, există două variante de proiect, pregătite de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), dar pe care Budăi nu le-a adus în Coaliție. „Specialiștii noștri au mers și au consultat la CNPP proiectele. Încă așteptăm să vedem când ridică problema în Coaliție ministrul. Nu poți să dai drumul pe circuitul de avizare niciunui proiect fără o consultare prealabilă cu noi”, a precizat pentru „Adevărul” un reprezentant al PNL, din echipa de specialiști pe zona pensiilor și salarizării.

O a doua reformă care trebuie făcută, dar despre care nici măcar nu au început discuțiile, este legea salarizării publice. Pentru acest proiect de lege, unde ar trebui să fie reașezate și sporurile, termenul-limită pentru a fi adoptată legea în Parlament e sfârșitul lunii iulie. Cu toate acestea, înalte surse guvernamentale au precizat că Puterea s-ar putea întinde până în luna august.

Sincopele privind cererea a doua de plată

În solicitarea „Adevărul“, MIPE a fost întrebat și care au fost concret clarificările pe care Comisia Europeană le-a dorit în ceea ce privește două jaloane importante din cererea numărul doi, care blocaseră evaluarea, adică avertizorii de integritate și decarbonizarea. „În cazul Legii privind avertizorii, Comisia Europeană a constatat o discrepanță între Directiva UE (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii și Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, în ceea ce privește o condiție suplimentară pentru examinarea și soluționarea unui raport din partea avertizorilor anonimi, cum ar fi cel care necesită „indicii temeinice de încălcare a legii“, prevăzut la articolul 6 alineatul (2) din Legea nr. 361/2022. Acesta este contrar articolului 6 alineatul (2) din Directivă și contravine obiectivului de armonizare, pe baza unor standarde minime, a regulilor de tratare a tuturor raportărilor de încălcări care intră în domeniul de aplicare a acesteia“, e precizarea MIPE.

În schimb, a doua clarificare e următoarea: „În ceea ce privește decarbonizarea, Comisia Europeană a solicitat clarificări cu privire la intrarea în conservare a unei capacități de 660 MW, dacă această capacitate a fost cerută a fi reactivată pentru echilibrarea sistemului energetic și în ce măsură aprobarea defrișării a unei suprafețe de 106 hectare de către CE Oltenia este în rezonanță cu angajamentele de eliminare treptată a cărbunelui asumate de România“.