Pensiile speciale ale aleşilor locali sunt neconstituţionale: CCR a admis sesizarea Guvernului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului, declarând neconstituţional proiectul de lege privind acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali.

„Am admis sesizarea Guvernului, plecând de la premisa că, după reexaminare, Parlamentul nu a urmat de la început calea care ar fi trebuit, pentru că noi declarasem în întregime legea neconstituţională, deci trebuiau parcurse de la început fazele parlamentare", a spus preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.

El a precizat că Parlamentul nu a respectat nici alte decizii ale Curţii, precum definirea statutului juridic al acestei indemnizaţii, care este confundată în text cu pensia. „Nu s-a ţinut cont de decizia noastră anterioară, în care ceream legiuitorului şi iniţiatorilor să precizeze clar natura juridică a indemnizaţiei. Ei au botezat-o indemnizaţie, dar în paralel s-au referit şi la pensie. Au condiţionat de vechimea în muncă", a spus preşedintele forului.

Valer Dorneanu a declarat că, dacă Parlamentul doreşte să reia această iniţiativă, trebuie să se pronunţe şi asupra metodei de calcul a indemnizaţiei, în situaţiile în care un ales a îndeplinit mai mult de trei mandate de diferite feluri, cum ar fi de primar, consilier judeţean, viceprimar sau vicepreşedinte de consiliu, "pentru că acum nu rezulta exact cum ar trebui judecat“.

CCR atrage atenţia că Parlamentul nu a respectat nici decizia anterioară privind nediscriminarea între categorii de aleşi locali, unii dintre ei fiind excluşi de la primirea acestei indemnizaţii, cum ar fi consilierii locali şi judeţeni.

Dorneanu a spus şi că judecătorii CCR au decis că menţiunile cu privire la sursa de finanţare a proiectului nu sunt suficiente.

„Asupra surselor de finanţare care au fost nominalizate ca aparţinând bugetului local, nu este suficientă doar această trimitere. Sunt necesare o precizare, cum se constituie aceste resurse locale. Altfel te duce implicit la ideea că ele vor trebui suplimentate de la bugetul local. Cum se vor constitui acele resurse locale, pentru a se asigura acea continuitate", a spus el.

Decizia a fost luată în unanimitate.

În decembrie 2015, Parlamentul a adoptat propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, însă a fost imediat contestată la Curtea Constituţională de către Guvern. Pensia ar fi urmat să se acorde în limita a trei mandate de ales local, reprezentând 0,55 din indemnizaţia brută lunară, înmulţită cu numărul de luni de mandat. Pentru a fi eligibili, aleşii locali trebuiau să aibă minimum un mandat îndeplinit complet. Pensiile ar fi variat între 2000 şi 5500 de lei lunar, în funcţie de salariul alesului local, care variază la rândul lui în funcţie de mărimea localităţii, potrivit News.ro

Curtea Constituţională a decis însă că legea nu este constituţională pentru că este atât neclară, cât şi discriminatorie şi nu stabileşte sursele de finanţare. „Curtea constată că legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a indemnizaţiei pentru limita de vârstă, al sferei beneficiarilor săi şi al modului de stabilire şi calcul al indemnizaţiei. De asemenea, legea este contrară prevederilor constituţionale cuprinse în art.16 alin.(1) şi art.138 alin.(5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali, iar, pe de altă parte, stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară inerente conţinutului normativ al textului constituţional", se arată în motivarea primei decizii CCR.

Întoarsă în Parlament, senatorii şi deputaţii au adus mai multe modificări, încercând să pună proiectul în acord cu criticile aduse de CCR. În ceea ce priveşte sursa de finanţare, parlamentarii au decis de data aceasta ca banii să vină din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor din Capitală, ale judeţelor şi municipiului Bucureşti, în funcţie de caz. Şi această a doua formă a legii a fost însă contestată de către Guvern.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite