Organizarea comasării alegerilor, în continuare cu numeroase necunoscute ANALIZĂ
0Coaliția în continuare cumpănește privind modificările pe care vrea să le facă pentru alegerile din 9 iunie, fiind necesare o serie de măsuri care să permită o prezență mai mare, premisele din prezent fiind contrare.
Cu trei luni și jumătate înainte de alegerile europarlamentare și locale, în continuare sunt semne de întrebare legate de aspecte mai ales de ordin logistic în ceea ce privește voturile din 9 iunie, care se referă atât la candidați, cât și la alegători. De exemplu, de la un scrutin în care votanții primeau un singur buletin de vot, cum erau europarlamentarele, prin comasare vor fi cinci buletine de vot, încă patru fiind cele pentru primar, președinte de Consiliu Județean, consilieri locali și județeni. În legislație, perioada de vot este între orele 7.00 și 21.00. Coaliția ar putea prelungi perioada, o asemenea decizie fiind, de exemplu, la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, în 2012, când s-a putut vota până la ora 23.00. Prin urmare, timpul de votare va fi unul mai mare pentru fiecare alegător.
De asemenea, Coaliția încă nu a venit cu explicații privind modul cum va fi constituită componența birourilor de votare și dacă aceeași structură se ocupă și de un scrutin, și de celălalt. O altă problemă este faptul că în timp ce la europarlamentare poate oricine să voteze, pentru că circumscripția e cea națională, pentru locale e necesar ca o persoană să aibă domiciliul sau reședința în acea unitate administrativ-teritorială.
Solicitări sunt și din partea asociațiilor de studenți, prin care să permită votul celor care obțin viză de flotant cu până 45 de zile (cum era până la jumătatea anului 2023) înainte de alegeri, nu cu minimum 6 luni, cum e legislația în prezent. De asemenea, perioada de depunere a candidaturilor.
Cum vede Coaliția hopurile din legislație
Pentru moment, reprezentanții partidelor politice ale Coaliției au fost mai degrabă neclari privind modificările legislative necesare. Deputatul PNL Laurențiu Leoreanu, membru al Comisiei de administrație, a precizat că discuțiile urmează să fie făcute de juriști, ca să vadă ce modificări urmează să fie făcute în perioada următoare. Și șeful interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, a punctat că soluțiile juridice vor veni în curând în ceea ce privește modificările necesare ale legislației.
Printre puținele aspecte pe care s-a pronunțat a fost cel legat de dreptul la vot pentru cei cu vize de flotant făcute până cel târziu cu 45 de zile, nu cel târziu 6 luni, înainte de alegeri. „Am văzut că sunt solicitări din partea unor ONG-uri de studenți și nu numai. Nu e decizia la mine. Personal, nu am nimic împotriva acestei restricții, pentru că oamenii au dreptul să fie aleși, dar să și voteze֧“, a afirmat Simonis.
Surse politice din PNL au vorbit de două posibilități. Una dintre ele este revenirea la prevederile de dinainte de 2023, prin permisiunea votării având viză de flotant cu până la 45 de zile înainte de alegeri. O a doua variantă este o modificare a legislației electorale care să fie „armonizată astfel încât să le permită tuturor, indiferent de rezidență, să voteze. Mai precis, să fie liber ca la aceste alegeri să poată cineva vota inclusiv candidații la primării dintr-o localitate, chiar dacă nu stau sau nu au actele în acea localitate. Practic, ar fi aplicată regula circumscripției naționale de la europarlamentare”, conform surselor din PNL.
De asemenea, în ceea ce privește programul pentru votare, Coaliția vrea să meargă pe varianta 7.00-21.00, dar va permite ca persoanele aflate afară la coadă, la ora 21.00, să poată vota până la ora 0.00, au precizat surse de la vârful Coaliției pentru „Adevărul“. Toți cei aflați la cozi vor fi trecuți într-un registru special. În ceea ce privește birourile din secțiile de votare, aceleași persoane vor fi responsabile atât pentru europarlamentare, cât și la locale, mai punctează sursele citate. Nu se pune nici problema modificării termenelor privind depunerea dosarelor de către candidați, rămânând varianta cu cel târziu 40 de zile înainte de scrutin.
Dilema candidaturii primarilor care și-au părăsit partidul
Coaliția mai are și problema privind mandatele primarilor care trec de la un partid la altul. Mai precis, dacă un candidat pleacă din PNL la PSD, tehnic își pierde mandatul care expira la 29 septembrie. Dacă merge la alt partid să candideze, o primărie ar putea rămâne circa 4 luni fără edil.
„Formula juridică finală nu o am eu în acest moment. Cu siguranță e de bun-simț că dacă Guvernul stabilește devansarea alegerilor locale cu câteva luni, primarii care își doresc să candideze să poată să o facă. Pe legislația actuală, dacă un partid nu-și mai dorește să-l susțină pe primarul care face parte din acel partid sau care a fost ales în urmă cu patru ani din acel partid, edilul în funcție nu mai are dreptul să candideze, ceea ce e o nebunie, un nonsens. Faptul că Guvernul vine cu o devansare a termenului ne pune în situația de a fi obligați să găsim mecanisme prin care oamenii să aibă dreptul de a candida“, a afirmat Alfred Simonis. „Cu siguranță se va găsi formula pentru a nu le interzice oamenilor care vor să candideze, să candideze“, a dat ca asigurare șeful interimar al Camerei Deputaților.
Primul pas pentru devansarea prezidențialelor
Senatul a trecut în calitate de prim for proiectul de lege prin care organizarea alegerilor prezidențiale ar putea să aibă loc cu maximum trei luni înainte de luna în care expiră mandatul șefului statului. Luna în care expiră mandatul președintelui este decembrie, așadar alegerile ar urma să poată fi organizate oricând în septembrie. În forma inițială a proiectului UDMR, prevederea era că alegerile ar putea fi cu cel mult 90 de zile înainte de finalizarea mandatului (21 decembrie), ceea ce însemna, cel mai devreme, 21 septembrie.
Se încarcă comentariile...
