Ofensivă diplomatică a României pentru intrarea în Schengen

Politicienii români au pus în mișcare toate rotițele pentru a convinge statele europene, inclusiv Olanda, că țara noastră trebuie să primească un vot de acceptare în Schengen în decembrie.

Coaliția încearcă să obțină intrarea în Schengen din luna decembrie FOTO Inquam Photos

Declarația ambiguă a premierului Olandei, Mark Rutte, privind susținerea României pentru aderarea la spațiul Schengen a declanșat o întreagă ofensivă diplomatică a clasei politice, mai ales din rândul Puterii, unde politicienii sunt foarte activi în susținerea internațională a cauzei țării noastre.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a subliniat că la Congresul socialiștilor de la Berlin, de vineri, va fi adoptată o rezoluție pentru susținerea aderării României în Schengen. „Mă bucură faptul că toate partidele de stânga din Europa susțin pe deplin aderarea țării noastre la spațiul Schengen. Mâine (n.r - vineri), la Berlin, în cadrul Congresului Socialiștilor Europeni vom adopta o rezoluție prin care familia social-democrată europeană își arată susținerea fermă pentru acest proiect de țară al României. Pentru că solidaritatea nu se proclamă, ci se realizează”, a anunțat șeful PSD.

Rezoluții și zeci de mii de mesaje

Și Siegfried Mureșan, unul dintre cei mai influenți eurodeputați liberali la nivelul Parlamentului European, a precizat că Legislativul european va adopta o rezoluție de susținere a României, la insistențele aleșilor noștri. „În urma negocierilor dintre Grupul PPE și celelalte grupuri politice din Parlamentul European, proiectul de rezoluție ce va fi supus la vot săptămâna viitoare cuprinde solicitarea ca România și Bulgaria să primească aprobarea de a intra în spațiul Schengen până la finalul acestui an”, a punctat Mureșan.

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD) a depus la sediul Consiliului UE peste 40.000 de mesaje prin care românii solicită primirea țării noastre în Schengen, în încercarea de a-i convinge pe liderii europeni să dea un vot favorabil, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie. Mai mult, Negrescu a venit și cu un avertisment: „O eventuală amânare sau un vot negativ al Consiliului de Justiție și Afaceri Interne din decembrie pot alimenta euroscepticismul”, a completat eurodeputatul social-democrat.

Ce spun specialiștii

„Adevărul” a contactat mai mulți analiști politici pentru a traduce declarația ambiguă a premierului olandez, dar și pentru discuta despre eforturile diplomatice ale politicienilor români.

„Decizia este una pur politică. Criteriile tehnice alături de condițiile de aderare sunt îndeplinite de către România, laolaltă cu Croația şi cu Bulgaria. Cu alte cuvinte, la nivel de Comisie Europeană şi Parlament European, România este percepută ca tehnic eligibilă pentru spațiul Schengen. De cealaltă parte, am văzut de prea multe ori că atunci când o decizie este lăsată la mâna politicului, apare elementul de subiectivism. Care, în cazul Olandei, este omniprezent. Asistăm la o negociere fără elementele clasice de negociere. Doar o parte din cele două își prezintă oferta. Motiv pentru care este greu de stabilit concret nuanța declarației lui Rutte”, a precizat analistul politic Radu Delicote despre afirmațiile lui Rutte.

Pe de altă parte, analistul politic Radu Magdin are o poziție mai dură față de cele exprimate de Rutte. „Poziția olandeză poate fi calificată ca ipocrizie în formă continuată. România nu are de ce, cel puțin pe dosarul Schengen, să fie în defensivă morală. Dimpotrivă, noi avem dreptate. Faptul că noi nu suntem în stare în UE să ducem un joc de putere instituțional, asta e o altă discuție”, a declarat analistul, fiind de părere că va fi dificil pentru România în negocierile cu Olanda, dat fiind și stilul lui Iohannis, care nu este un lider recunoscut prin pozițiile ofensive.

Radu Magdin a mai explicat că, dacă pe îndeplinirea condițiilor tehnice stăm bine, Mecanismul de Cooperare și Verificare ne poate pune o problemă. Însă mai important, după cum a subliniat analistul, e faptul că România ar fi trebuit să separe dosarele Schengen de MCV, pe care Rutte le-a tratat ca și cum ar fi unul și același lucru. „Politic, Olanda le combină. Ține de logica de putere din cadrul UE. Iar în spatele Olandei s-au mai refugiat și alte state, care au interes strategic să nu fim încă și să nu fim percepuți ca membri de rang unu”, a completat Magdin.

Presiune și lobby

Întrebat cum ar putea ajuta concret politicienii demersul de intrare în Schengen, Radu Delicote a precizat că sunt mai multe niveluri de implicare: „O abordare pe trei niveluri: presiune politică în Parlamentul European, să nu mai accepte compromisuri de dragul compromisului și să negocieze la unison (obiectivul Schengen este peste orice orgoliu partinic sau electoral în acest moment), comunicare constantă intern și extern”.

În schimb, Magdin a marșat pe ideea că trebuie construită o strategie unitară în care în centru să fie subliniat că noi avem tot dreptul și îndeplinim condițiile de aderare. „Limitele acțiunii românești țin de filosofia noastră de a ne face lobby. Noi mizăm pe faptul că suntem constructivi, iar ceilalți ar trebui să ne aprecieze în mod natural. (...) S-a văzut acest lucru inclusiv prin multiplele mesaje ale clasei politice. De exemplu, uite ce constructivi am fost pe Ucraina, merităm să intrăm în Schengen. Cred că e o greșeală a noastră că folosim ca un argument primar. E un argument secundar de bună calitate, dar argumentul prioritar e că avem dreptate (n.r.- privind îndeplinirea condițiilor tehnice)”.

Nu în ultimul rând, Radu Magdin susține că are semne de întrebare dacă președintele României, în căutarea unei funcții importante și după 2024, va avea abilitatea de a conduce negocieri astfel încât să fie bifat acest obiectiv de țară.